Cum se pregătește Vâlcea pentru falimentul OLTCHIM

Săptămâna trecută, conducerea CET Govora a înaintat plenului Consiliului Județean versiunile pe care le ia în considerare pentru viitorul imediat al platformei chimice. În materialul întocmit de către directorul Mihai Bălan, putem întrevedea, în premieră, și varianta lacătului pe poarta combinatului:
Scenariul 1: Dacă se livrează OLTCHIM-ului cantitatea de 5 MW bandă putere minimă de avarie (necesara funcţionarii instalaţiilor ce alimentează cu apa CET) ar însemna aproximativ 43 000 MWh/an având o valoare de 8,04 milioane RON/an. În acest scenariu CET Govora livrează această cantitate de energie fără să o încaseze (Oltchimul nu funcţionează), acesta valoare adăugându-se pierderii generate de oprirea Oltchimului. CET trebuie să îşi asume această pierdere pentru că dacă nu dă această energie la OLTCHIM nu mai are apă cu care să poată funcţiona. în atare condiţii CET se va opri şi implicit şi USG CIECH SA.
Scenariul 2: Dacă nu se mai livrează la OLTCHIM nici cei 5 MW, în atare condiţii CET GOVORA, se opreşte din lipsa de apă şi pe cale consecinţă şi USG-ul şi implicit şi SALROM-ul. Datorită faptului că OLTCHIM-ul este oprit şi nu mai întoarce saramura către SALROM, preţul sării luat de către USG de la SALROM va evolua spre o creştere semnificativa şi în consecinţă există posibilitatea ca USG-ul să îşi oprească activitatea, datorita pierderilor ce ar surveni acestei societăţi comerciale, fapt ce ar duce pe fapt de consecinţa inclusiv la oprirea CET GOVORA SA. În condiţiile opririi OLTCHIM, considerăm că transferul UMC Berbeşti către CET GOVORA SA ar deveni de-a dreptul imposibil de realizat deoarece CET GOVORA înregistrând diminuări consistente ale surselor financiare prin nerealizarea veniturilor din anii anteriori, ar fi lipsită de posibilitatea de plata a preţului de transfer. în consecinţă CET GOVORA s-ar găsi în situaţia în care datoriile şi penalităţile către CE Oltenia nu ar mai putea fi într-o formă favorabilă ambelor părţi, existând riscul sistării livrărilor de cărbune. Oprirea Oltchimului ceea ce ar însemna de fapt falimentul Oltchimului, ar avea un impact extrem de negativ şi în relaţiile dintre CET GOVORA şi băncile cu care la ora actuală avem contracte de finanţare, existând certitudinea ca ne vor sista de îndată liniile de finanţare. În cazul în care Oltchim nu se privatizează în decembrie 2014 şi declară falimentul începând cu luna februarie 2015 – în aceste condiţii producţia de abur industrial se va diminua la CET Govora cu 55 to/h în medie, energia electrică vândută către Oltchim urmând a fi comercializată pe piaţa concurenţială la un preţ mai mic decât cel de livrare la Oltchim. Ca urmare a diminuării producţiei de abur industrial se va diminua şi energia electrică produsă, concomitent cu reducerea necesarului de cărbune, diminuare care va genera pierdere chiar dacă se reduc costurile cu materia primă. La încheierea procedurii de faliment, durată estimată la 2 ani, CET Govora va putea deduce TVA aferent creanţei înscrise în tabelul creditorilor în suma de aproximativ 27 milioane lei. Acest scenariu este cel mai puţin probabil, intenţia autorităţilor şi a administratorilor judiciari fiind aceea de a evita pe cât posibil o astfel de situaţie. Trebuie menţionat că, așa cum scrie negru pe alb și în raportul SC NEOCONSULTING SRL, însuși evaluatorul consideră 0% șanse pentru ca acest scenariu să fie plauzibil. În cazul în care Oltchimul nu se privatizează în decembrie 2014, se aproba un plan de restructurare fără recuperare de creanţe şi continuă activitatea la nivelul actual urmând a se restructura. În aceste condiţii, nivelul livrărilor către Oltchim este acelaşi că ,în prezent, fără modificări de cantităţi, nivelul încasării de CET a livrărilor către Oltchim fiind de 100% pentru energia electrică (aprox. 10.500 mii lei) şi de 30 % pentru energie termică (aprox. 1.200 mii lei din 3.100 mii lei cat este media livrărilor lunare). La actualul nivel de producţie CET GOVORA SA are nevoie de o cantitate anuală de cărbune de 2.000.000 tone, prin preluarea EMC Berbeşti ţinta de producţie pentru 2015 şi 2016 fiind de 2.200.000 tone/an, din care 2.000.000 tone pentru consumul CET Govora şi 200.000 tone pentru constituirea unui stoc tampon, având în vedere faptul că CET deţine o capacitate de stocare de 400.000 tone iar EMC Berbeşti de 150.000 tone. În cazul în care privatizarea Oltchim are loc în decembrie 2014 şi reluarea activităţii la capacitatea maxima fără PVC şi Piroliza Arpechim ( în cazul în care Oltchim se va privatiza şi noul proprietar va asigura finanţare pentru funcţionarea la capacitate, în cel mult 3 luni de la privatizare, Oltchimul va atinge nivelul optim de funcţionare pentru secţiile pornite însemnând un consum de energie electrica de 60 MWh şi 125 tone/h abur industrial. Nivelul de producţie nu este influenţat de timp pentru pornirea instalaţiilor ci de finanţare pentru asigurarea cu materii prime necesare, timpul de aprovizionare al acestora fiind de 60 de zile în medie, având în vedere că se importă în cea mai mare parte a lor. Investiţiile care se pot realiza pe termen scurt, sub un an, nu influenţează sensibil consumul, ceea ce se pierde că urmare a eficientizării instalaţiilor se câştigă prin majorarea capacităţii de producţie a acestora. Investiţia majora care ar putea modifica capacitatea de consum (creşterea necesarului de energie electrica cu 35 MWh) nu poate fi realizata mai repede de 2 ani (înlocuirea electrolizei cu mercur cu una pe membrane) cu o investiţie de aproximativ 65 milioane euro, făcând-o greu realizabilă într-un interval mai mic de 5 ani de la privatizare. În tabelul creditorilor CET Govora este înscrisă în categoria creditorilor chirografari ca furnizor indispensabil. Din discuţiile purtate cu administratorii judiciari, din sumele încasate din privatizarea Oltchim, estimam că CET Govora va incasa aproximativ 115 milioane lei (aprox. 35% din creanţă înainte de insolvenţă şi creanţa totală după deschiderea procedurii aproximativ 67 milioane lei).