Cu mortul la doi metri de…șanț
Teama, prevenția, dar mai ales isteria generată de infecția cu coronavirus a pătruns și în sânul bisericii. Acum nu știu dacă întâmplarea pe care o s-o relatez are legătură cu ceva din toate aceste trăiri dar sigur nu își avea locul mai ales în casa, pardon! curtea Domnului.
Așadar, o bătrână din comuna N. Bălcescu și-a încheiat socotelile cu lumea de aici și a plecat împăcată la Domnul. Femeie credincioasă, nu ar fi pregetat, în timpul vieții sale, să nu sară în ajutorul Parohiei din Stoiceni, de care aparținea. Numai că ieri (18.03. n.r.) când s-a săvârșit slujba de înmormântare, rudele dar și puținii participanți la funerarii au rămas consternați când părintele Laurențiu i-a așteptat cu porțile închise. A fluturat o hotărâre internă a Arhiepiscopiei cum că, din cauza stării de urgență (care urma să se instituie de la ora 18.00, iar slujba ținea in jurul prânzului… dar trecem și peste acest aspect) evenimentele religioase urmau să fie interzise în spații închise, adică în interiorul bisericii. E decret, are putere de lege, se respectă. Dar oamenii au fost obligați să stea cu mortul aproape în șanțul de lângă stradă, nici măcar în curtea bisericii, care oferea suficient loc și pentru sicriu și pentru ca participanții să păstreze distanța de 2 metri între ei. Cu alte cuvinte, probabil, gardul din fier oferea bisericii și slujitorului acesteia protecția necesară împotriva unui virus, care sigur nu este gripal, în acest caz, este de altă natură. La insistențele aproape de revoltă ale familiei și enoriașilor din zonă, sicriul a fost mutat câțiva metri în curtea bisericii, unde s-a desfășurat, în cele din urmă, slujba de înhumare…Doamne ajută!