Corespondență din Tirana, de la Dr. Irina și Radu Gabriel Dobrescu Albania, o țară ce merită vizitată


După ce vizitezi Croația si Muntenegru, cel mai scurt drum spre România trece prin Albania. Am avut, însă, mari îndoieli să alegem această rută. După toate cele auzite, ne intrase în cap că Albania este o țară cu drumuri proaste, cu circulație anarhică, fără indicatoare, unde întâlnești căruțe, vite, cerșetori și multă mizerie. În peregrinările noastre cunoscusem și alte țări din Asia-Nepal, India – cu o situație deplorabilă. Ne-am gândit că mai rău nu poate fi… Așa că ne-am luat inima în dinți, cum se spune, și ne-am planificat o ședere de o săptămână în Albania. Din prima zi ne-am dat seama că tot ce am auzit era fals. În Albania nu este mai rău ca în România! Din contră… Străzi foarte bune, câteva autostrăzi, drumuri colaterale către locuri pitorești foarte bine întreținute cu indicatoare. Foarte rar am întâlnit, doar pe drumuri secundare, mici atelaje tracționate de măgăruși.
Albania este o țară mică, muntoasă, cu o populație de 2.800.000 locuitori, având o suprafață de 28.000 kmp., deci un teritoriu cu o suprafață și populație cât Oltenia noastră, însă cu ieșire la mare, cu un litoral la Adriatică – Marea Ionică de 380 km. Moschei sunt în toate satele și orașele albaneze, musulmanii fiind în rândul populației în proporție de 60 la sută. Sunt, însă, și multe biserici, creștinii fiind reprezentați în procent de 20 la sută. Constituția Albaniei din 1998 stabilește libertatea cultelor și nimic nu s-a modificat de atunci. Albania se încadrează, precum Franța, în cadrul țarilor laice. Întâlnești pe străzi extrem de puține femei cu voaluri, într-o țară cu populație predominant islamică, în comparație cu Germania sau Franța.
Am intrat în Albania dinspre Muntengru și prima oprire a fost pe litoral, la Durres, unul din cele mai mari porturi ale țării. Aici, am locuit într-un hotel situat pe faleză, elegant, bine dotat și cu toate facilitățile moderne. Orașul are de asemenea aspect modern, cu bulevarde late, cu multe clădiri noi, înalte, frumoase ca arhitectură, un oraș viu si bine gospodărit. Am vizitat vechile ruine ale cetății romane cu bine conservatul amfiteatru, apoi turnul venețian cu o simpatică și elegantă cafenea, Muzeul arheologic, vila Zogut, fost palat regal, Marea Moschee, moscheea Fatih, Biserica Sf. Pavel, vechiul Hammam, bulevardul Epidamm cu o mulțime de magazine, restaurante si cafenele, piața de pește și faleza cu parcul de distracții, restaurantul plutitor Ventus, ștrandul din fața terasei Aragosta. Un oraș-port unde vizitatorul are unde să-și încânte privirea… Seara, ni s-a recomandat, o plimbare de-a lungul falezei, unde se poate foarte bine servi cina la unul din multele restaurante, care mai de care cu oferte tentante. Am descoperit, astfel, că bucătăria albaneză este foarte asemănătoare celei italiene la cere se adaugă multe preparate de patiserie și, datorită mării, multe bucate din pește și fructe de mare. Și nici vinurile albaneze, deși foarte apreciate sunt cele de Kosovo, nu sunt de lepădat, fiind foarte bune. După trei zile de ședere pe coasta albaneză, care de la Durres se desfășoară spre sud până la Saranda, oraș aflat doar la doi kilometri depărtare de insula Corfu și de granița cu Grecia, un adevărat paradis turistic, cu o infrastructură bine pusă la punct. De aici, în aproape o oră de mers pe autostradă am ajuns în capitala țării – Tirana.
Intrarea în Tirana, cel mai important oraș al Albaniei, se face pe o autostradă feeric luminată, flancată de clădiri noi industriale, comerciale, reprezentanțe străine, hoteluri, spații verzi, așa cum se întâlnește în marile capitale europene care se respectă. Orașul Tirana este brăzdat de bulevarde largi, până la opt benzi, toate intens circulate. În plimbările noastre în cele patru zile cât am locuit aici, nu am putut face deosebiri între acest minunat oraș și marile metropole ale lumii. Am locuit chiar în centrul capitalei, în noul hotel The Plaza, clădire cu 23 de etaje la suprafață și 4 subterane. Pentru parcări, nouă etaje, extrem de moderne, cu personal amabil și service impecabil. În timpul șederii noastre, au avut loc în hotel două evenimente: o întâlnire a cineaștilor din Balcani și alta a Interpolului. Am avut timp suficient să vizităm marile obiective turistice ale Tiranei. Lângă hotel se află Piața Scanderberg (foto 1), pardosită cu plăci de marmură albă, la una din extremitățile sale ridicându-se pe un bloc de stâncă statuia ecvestră a marelui erou național. Piața este flancată de Turnul cu ceas, de vechea și frumos pictata Moschee Ethem Bey, de Palatul de cultură, Primăria, de diverse ministere, de Teatrul de păpuși, Teatrul național de operă și balet. Nu departe de piață se află o stradă pietonală, Bunk Art 2, bunker construit de fostul dictator Enver Hodja. De-a lungul bulevardului Deshmoree Kombit întâlnim Galeriile de artă, memorialul Pavarsise, noua biserică Învierea lui Hristos (foto 2), parcul Love Tirana, Spielcazinoul, canalul râului Lane, Biserica Sf. Paul, Piramida, Ceasul păcii, ministere, Post Block Memorial, Palatul Prezidențial, Piața Mica Tereza cu facultatea de arte și Muzeul arheologic. Un alt bulevard interesant este Rruga Kavajes, cu marea Moschee Moxhamia Hoxha, biserica catolică, ambele restaurate, piața și cartierul ambasadelor, unde la cea germană am vizitat un vechi prieten. O plimbare cu funicularul Dajti Ezpres, care durează numai 15 minute, te poartă spre muntele Dajti, unde se află un modern restaurant panoramic, situat într-o clădire la etajul 7, care se rotește la 180 de grade, oferind o largă perspectivă asupra orașului. Pe o altă culme se află cimitirul partizanilor și Monumentul Mama Albaniei, din piatră albă, înalt de 12 metri. Am vizitat, de asemenea, sediul mondial al Ordinului Sufi Bektashi, Biserica Sf. Prokop, Moscheea Xhamia Kokonost. O vizită s-a meritat și la magazinul ultramodern Toptami, aflat vizavi de hotelul The Plaza. Este un mall ultramodern, cu cinci etaje. Am mai remarcat noile cartiere rezidențiale Whitelock Houses, Rolling Hils și Long Hil. Am avut șansa să descoperim rețeaua de restaurante Rosafa, unde te poți delecta cu tot soiul de preparate din pește proaspăt și fructe de mare din Adriatica. Firma Rosafa aparține domnului Luca, fiul unei mari familii de actori, pe care am vizitat-o lângă Elbasan, care deține 15 pescadoare, o fabrică de prelucrare a peștelui și foarte multe restaurante. Este bine de știut că prețurile produselor din Albania sunt, pentru români, foarte avantajoase, peste tot putându-se plăti direct chiar și cu euro. La nord de Tirana, cu limuzina hotelului, am vizitat vechea cetate Kruja, cocoțată pe un vârf muntos, cu un foarte interesant muzeu, ridicat de fiica fostului dictator, precum și orașul vechi cu străzi înguste pavate cu bolovani și lespezi din piatră. Și aici există multe magazine de suveniruri și restaurante.
Într-o seară, am avut marea plăcere de a întâlni la Tirana pe domnul ambasador al României în Albania, ES Prof. dr. ing. Mircea Perpelea, împreună cu soția sa, Prof. Doina Perpelea, care ne-a oferit o cină într-un elegant restaurant al unui aromân, un regal de preparate din pește si fructe de mare cum rar am întâlnit în toți anii peregrinării noastre prin întreaga lume. A fost o seară minunată în care am avut șansa de a discuta deschis și amical cu un adevărat diplomat și un foarte bun român.
Am părăsit Tirana urmând autostrada spre Elbasan, în drum arătându-se Neva. Vizităm și castelul Petrela, construit pe vârful unei stânci și care a aparținut lanțului de apărare împotriva otomanilor. Șoseaua, foarte bună, șerpuiește printr-un impresionant defileu până la granița cu Macedonia, atingând marginea lacului Orhid și a cetății cu același nume, unde vom petrece înainte de reîntoarcerea acasă, în România, încă trei zile. Nu punem punct acestei corespondențe fără a concluziona că Albania a fost, pentru noi, o mare și plăcută surpriză, descoperind nu numai o țară frumoasă, pitorească, cu un popor minunat, deschis, amabil, primitor, cu foarte mulți tineri; o medie de vârstă de 35 de ani. Oameni muncitori, care numai din 2006 până azi au reușit progrese uluitoare în plan economic și social. În orice caz, își cunosc potențial turistic valoros, reușind să renoveze principalele obiective și accesul la acestea, precum și refacerea vechilor clădiri aristocratice. Am admirat preocuparea pentru construcția unor clădiri zgârie-nori din beton și sticlă, tipice marilor capitale ale lumii. Oricum, pentru anul viitor ne-am planificat o nouă revedere cu pitoreștile locuri ale Albaniei și un sejur pe litoralul Mării Ionice, la Saranda.