Corespondență de la dr. Irina și Radu Dobrescu Gânduri către cei dragi din „Altarul Alb”


Nu am ajuns la capătul vechii și constantei noastre dorințe de cunoaștere a întregii lumi. Cititorii „Curierului de Vâlcea” au luat cunoștință din corespondențele noastre din numeroasele locuri vizitate cu prilejul celor două călătorii pe care le-am făcut în jurul lumii, în alte și din alte drumuri lungi de-a lungul și de-a latul acestei planete. Vă reamintim, dragi cititori, că la sfârșitul anului trecut, am cutreierat prin partea vestică a Americii de Nord și prin Canada, iar in primăvara acestui an am călătorit săptămâni bune prin Anglia, Scoția și Irlanda. Acum, în prag de toamnă, am purces pentru două luni (septembrie și octombrie) să descoperim și cealaltă secțiune a drumului mătăsii, prima parcursă de noi în toamna lui 2014, drum lung început la Peking și Xian și continuat în China prin depresiunile Hymalaei spre Pamir.
În noua călătorie prin lumea largă, cum se zice, am decolat în dimineața zilei de 5 septembrie de la București spre Istanbul și de aici la Astana, capitala Kazahstanului. Aeroportul din Istanbul nu-l mai văzusem din 1988, ca în acest an să ne ofere plăcuta surpriză de a-l putea compara cel puțin cu acela din Frankfurt am Main. Adică: gigant, curat, bine organizat, cu multe magazine și restaurante, iar Bussines Lounge se poate spune că este una din cele mai mari și bine dotate din lume. De fapt, chiar Compania Türkisch Airline își merită pe deplin locul prim în lume în ce privește cursele aeriene.

În Astana, avanpost cazah

Am ajuns noaptea în Astana. Să vă facem, mai întâi, cunoștință, dragi cititori, cu acest oraș fondat în anul 1830, ca un avanpost cazac, în urma unui ordin, sub denumirea, la început, de Akmolinsk. Fondatorul a fost colonelul Feodor Kuzimici Șubin al II-lea, participant la bătălia de la Borodino. Pentru meritele sale în dezvoltarea relațiilor ruso-kazahe, Șubin a fost decorat cu ordinul Sfintei Ana de gr. II. De-a lungul anilor, orașul a fost redenumit de câteva ori, denumirea sa istorică fiind Akmola. Cuvântul „Akmoea”, în traducere din limba kazahă înseamnă „Altarul Alb”. Numele Astana (în kazahă însemnând „capitală”) a fost ales pentru că este ușor de pronunțat în multe limbi.
Astana este localizată în centrul Kazahstanului pe râul Ișim, într-o regiune de stepă spațioasă, semiaridă, pe un teren foarte plat, care acoperă cea mai mare parte a teritoriului țării. Altitudinea orașului Astana este de 347 m deasupra nivelului mării.
Cum am ajuns pe aeroport, ghida ne-a condus la un hotel elegant de 4 ****, unde ne-am odihnit până a doua zi după-amiază, când, refăcuți după lungul drum, am explorat împrejurimile capitalei Kazahstanului. În ziua următoare, am fost preluați de la hotel și am vizitat orașul, care, de fapt, este o creație nouă, de numai 16 ani, după mintea și din dorința vechiului și președintelui în exercițiu Nursultan Najarbaew, părintele prea iubit al Kazahstanului. Cu sprijinul unor arhitecți renumiți din Italia, Anglia și Germania, orașul a devenit o adevărată metropolă cu bulevarde late, clădiri impunătoare, muzee, cu operă, teatre și multe universități. Este impresionant și de admirat ce au realizat acești oameni într-un timp așa de scurt. Am vizitat, situat la 35 km. de Astana, gulagul femeilor ce au îndrăznit să-l înfrunte pe „tătucul Stalin” și politica lui criminală.

Un traseu lung de 8.000 kilometri

După-amiază, în trenul Talgo express, cu vagon de dormit. Plecăm la Almaty, De fapt, excursia noastră, pentru organizarea căreia am colaborat aproape un an cu o renumită agenție de turism specia­lizată în „călătorii în Asia”, este una privată, în care numai noi doi, însoțiți de șofer și ghid, parcurgem cei peste 8.000 de kilometri, stră­bătând Ka­zahstanul, Kirghistanul, Tadjikis­tanul, Uzbekistanul, Turk­me­­nistanul, Iranul, Azerbaidjanul, Georgia și Armenia. Vom avea, în to­tal, 6 zboruri cu TK (Türkisch Airline), 3 călătorii cu trenuri și vom locui în 32 de hoteluri. De ce ne-am ales lunile de toamnă? Ca vreme pentru a vizita aceste țări, cele mai bune luni sunt septembrie și octom­brie. Vom reveni în țară pe 2 noiembrie.
Va îmbrățișăm pe toți, dragi prie­teni și cititori! Când scriem aceste rânduri către Dumnea­voas­tră este 8 septembrie. Doamne ajută, în aceas­tă zi de sărbătoare, Sfânta Maria. Ieri, am vizitat două biserici ortodoxe, Uspenski sobor – Catedrala Înălțării Domnului – foarte mare, frumos pictată, nouă, precum și Biserica Sf. Constantin și Elena, mai dosită, mică, datând din secolul trecut, foarte intimă, unde am avut ocazia să asistăm la slujba unui botez.
La revedere, până la viitoarea corespondență!