Comunicat de presă cabinet parlamentar Dumitru Lovin: Cula Greceanu trebuie răscumpărată de statul român
În opinia mea, unul dintre cele mai importante obiective de patrimoniu ale judeţului nostru este Cula Greceanu, de la Măldăreşti. Aceasta este cea mai veche culă din România fiind ridicată în secolului al XVI-lea, pe locul altei construcţii mai vechi, de jupân Gheorghe Măldărescu.
«Bijuteria» de la Măldăreşti reprezintă o adevărată atracţie şi pentru regizorii de film astfel că, de-a lungul timpului, cula Greceanu a fost folosită ca decoruri pentru turnarea filmelor Neînfricații (1969), Drumul oaselor (1980), Iancu Jianu, haiducul (1981) și Trandafirul galben (1982). Cel mai recent eveniment de acest gen s-a petrecut în vara anului 2014, când cula Greceanu a fost folosită ca locație de filmare pentru unele secvențe din lungmetrajul Aferim, unul dintre cele mai premiate şi apreciate filme din ultima perioadă.
Toate aceste lucruri m-au determinat să adresez o interpelare Prim-Ministrului Mihai Tudose şi ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale, Lucian Romaşcanu, prin care le solicit să facă demersurile necesare pentru a răscumpăra Cula Greceanu.
Iată textul integral al interpelării:
„Printre cele 550 de obiective de patrimoniu din judeţul Vâlcea (conform Listei Monumentelor Istorice), în jur de 60 sunt vechi conace de familii boiereşti sau ale «aristocraţiei» de până în Primul Război Mondial şi chiar de după. Cula Greceanu, din comuna vâlceană Măldăreşti, este monument de interes naţional, de categoria A, iar despre ea, ca monument de arhitectură, se ţin chiar şi cursuri la Universitatea de Arhitectură «Ion Mincu» din Bucureşti. Prin tradiţie, cula era deja construită şi aparţinea căpitanului Tudor Maldăr, la începutul secolului al XVII-lea. Fiul lui Tudor Maldăr, marele paharnic Atanasie, modifică cula în anul 1688. Forma actuală a culei datează din secolul al XVIII-lea, fiind refăcută în perioada 1780-1790 de boierul Gheorghe Măldărăscu şi de soția sa, Eva, care ctitoresc, în anul 1790, şi biserica «Sf. Nicolae» şi «Sf. Voievozi», din imediata vecinătate a culei. În secolul al XIX-lea, cula trece, prin zestre, la familia Greceanu. Este restaurată în anul 1934 de către ultimii săi proprietari: Nicolae şi Olga Greceanu. Trecută în proprietatea statului, este din nou restaurată în perioada 1966-1967 şi transformată în muzeu. Începând cu anul 1967, Cula Greceanu a fost deschisă publicului vizitator.
Ani de-a rândul, clădirea, anexele şi terenul aferent au fost obiectul unui contract de închiriere. Obiectivul este vizitabil, are expuse piese de patrimoniu din colecţia muzeului. Dar, în urma finalizării unui proces de retrocedare, în 2007, clădirea, anexele şi terenul aferent, de peste 5000 mp., au fost retrocedate definitiv către moştenitori, care o şi scot la vânzare, după ce, în 2012, expirase contractual de închiriere pe 5 ani de zile. În 2015, Ministerul Culturii îşi declină dreptul de preemţiune în caz de vânzare, conform legii, şi numai lipsa unui comparător este posibil să fi lăsat monumentul încă deschis publicului.
Prin expertiza dispusă de Tribunalul Bucureşti, valoarea a fost stabilită la 1.800.000 lei (18 miliarde lei vechi). Potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean Vâlcea şi ai Muzeului „Aurelian Sacerdoţeanu”, proprietarii ar accepta şi suma de 1.500.000 lei (15 miliarde lei vechi).
Prin contractul nr. 2324/30.11.2007, încheiat între proprierarii culei şi Consiliul Judeţean Vâlcea, s-a stabilit valoarea chiriei lunar la suma de 5.064 lei. Prin contractul nr. 1338/09.08.2013, valoarea chiriei lunare s-a modificat, ajungând la 5.000 lei. Asta înseamnă că, în perioada 2007-2017, judeţul Vâlcea a plătit 543.417 lei chirie pentru Cula Greceanu, de la Măldăreşti.
Cula are trei nivele. Pivniţa, cu acces separat din exterior, are trei încăperi. Una din aceste încăperi, amplasată sub «turn», este construită din bolovani şi are metereze, spre deosebire de celelalte două încăperi, construite din cărămidă şi ventilate prin ferestre cu trafor din piatră. Aceste elemente o datează anterior intervenţiilor de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Accesul în spaţiile de locuit ale culei se realizează printr-o uşă puternic întărită. Scara interioară conduce într-o loggia situată la nivelul al doilea al culei. De aici, se accede într-o încăpere situată în «turn», peste pivniţa veche, prevăzută cu uşă şi ferestre întărite cu drugi de lemn şi cu o ascunzătoare în tavan, închisă printr-un chepeng şi accesibilă printr-o scară mobilă. Ascunzătoarea este ventilată doar prin metereze. La acest nivel, se găsesc şi alte încăperi de locuit. Aici pictează Olga Greceanu, în anul 1936, fresca ctitorilor după portretele aflate în pronaosul bisericii Măldărăştilor, din imediata vecinătate a culei. Şi încăperea frescelor şi cea cu ascunzătoarea sunt acoperite cu bolţi cu penetraţii. La nivelul al treilea se află tot încăperi de locuit şi un foişor.
Cula Greceanu este cel mai vechi monument istoric de acest tip, dar şi cel mai frumos. În arhitectura Culei Greceanu, sunt prezente câteva indicii ale stilului brâncovenesc: ferestrele pivniţei lucrate în piatră traforată, cele două cerdace cu arcade şi bolţile de penetrare din încăperea de la etajul I.
În concluzie, stimate domnule prim-ministru, soluţia pe care o propun şi vă rog să o aveţi în vedere este ca Guvernul să aloce suma necesară pentru răscumpărarea Culei Greceanu, de la Măldăreşti. Solicit răspuns scris”.