Colţul liric


Colţul liric – rubrica noastră săptămânală de joia, din pagina a 4-a – s-a născut din dorinţa cititorilor iubitori de frumos şi poezie. Ea se adresează, indiferent de vârstă şi statut, tuturor celor ce pot răspunde cu o metaforă la butoniera unui vers. Chiar şi într-un cotidian (poate cu atât mai mult!) versurile publicate intră într-un duet firesc cu cititorul dornic, din când în când, să-şi bucure sufletul cu o adiere de frumos.

 

IONEL SIMOTA

Pentru dreptate

Vânt greu se lasă astăzi, peste ţară,

Trăiesc sărac şi trist, în ţara mea,

Duşmanii vin şi munţii ni-i omoară,

Pădurile le-ncep a sugruma.

 

Din cimitire, ne omoară morţii

Şi, vii, ne-aruncă-n gropi de ei făcute,

Ei dau alt curs istoriei şi sorţii,

Pumnal înfig în rănile tăcute.

 

Surâsul ni-l astupă cu ocară,

Cu barda lor, lovesc în rădăcină,

Să vină, Doamne, Ştefan, Ţepeş, iară,

Dreptatea să o scoată la lumină.

 

În mame, pruncii nu mai vor să crească

Şi plâng a doine, fără a se naşte,

Ne-ntoarcem iar, la cremene şi iască,

Părinţii-ncep a nu ne mai cunoaşte.

 

Ne vindem, ieftin, aurul din stâncă

Şi noi ne vindem pentru câţiva bani,

Sub Sarmisegetuza zace încă,

Comoara celor două mii de ani.

 

Pe Dunăre, mai trec şoptind, la vale,

Eroii ce-au clădit întregul neam,

Cu plânsul lor, acum, e-atâta jale

Că, doar din lacrimi, ape făuream.

 

Doar Dumnezeu ne poate face iară,

Să zguduim pământ din temelii,

Să-nfigem crucea, în această ţară

Şi să trezim şi morţii cu cei vii.

 

Când va fi gata neamul meu să moară,

Pentru dreptate, duşman, să te ţii!

 (Din volumul în curs de apariție „Cântare pământului”)

 

IONEL SIMOTA, poet. S-a născut în satul Frenciugi, comuna Scheia, din județul Iași, la 13 iulie 1971, din părinți Constantin și Elena. 

Studii: știinţe juridice și drept administrativ, la Universitatea „George Barițiu” din Braşov. 

Debut editorial în anul 1995, cu placheta de versuri „Dialog în cer”. 

Anul primirii în Uniunea Scriitorilor din România: 2007

Colaborări la reviste și volume colective.

Reviste: Curierul Poliţiei – Miercurea Ciuc, Gând Românesc – Alba Iulia, Cuget Românesc – Cluj-Napoca, Dealul Melcilor – Brașov, The Albatross – Sf. Gheorghe, Luceafărul – București, România Mare – București, Vremea – București, Vatra Veche – Tg. Mureș, Glasul Călimanilor – Toplița. 

Volume colective: „Un fel de colind” -1996 (poezii); „Flacără şi vis” -1996 (poezii); „Cuvinte întrupate” – 2004 și 2008 (poezii); „Florilegiu” – 2013 (poezii şi eseuri).

Opera tipărită: „Frânturi de zbor” (1995), poezii; „Ramuri de dor” (1997), poezii;

„Poeme” (În prefața acestui volum , publicat în anul 1999, regretatul George Țârnea îl considera pe Ionel Simota „un confrate adevărat, unul dintre paznicii hărăziți pentru a veghea frunze și iarba pământului românesc sub scutul poeziei”.); „Lumina cuvântului meu” (1999), poezii; „Casa cu salcâmi” (2002), poezii; „Îngerul meu” (2003), poezii; „De dorul tău” (2003), poezii; „Turnul tăcerii” – antologie (2006), poezii; „La poalele ochilor tăi” (2006), poezii; „Aripi de cenuşă” (2008) , poezii; „Desculţ printre cuvinte” (2009), poezii; „Opere complete”- volumele I și II- (2012), poezii; „Tăcerea îngerilor”(2012), poezii. 

Sub tipar: „Cântare pământului” – poezii. Despre acest volum, Ligia-Dalila Tudosie scrie, între altele: „Avizat sau inocent, lectorul are pregătit orizontul de aşteptare de către metafora din titlu, Cântare pământului, metaforă cu mai multe semnificaţii, ce poate sugera, din perspectiva subiectivă a autorului, că multe dintre poeziile cuprinse aici reprezintă un elogiu gliei strămoşeşti, un imn închinat Moldovei natale, odă celor care au sfinţit ţarina străbună cu sângele şi lacrimile lor sau, de ce nu, cântecul poetului Ionel Simota pentru el însuşi, pentru noi, pentru tot ce putem cuprinde cu privirea noastră, pe acest pământ. Că este aşa o dovedesc multe poezii, dintre care enumerăm: Pentru dreptate , Trecutul timp, Patria, Tricolorul, Inorogul, Poem autobiografic, Altfel,eu, Zbaterea trupului meu, Te chem, Octombrie, Oamenii. Iată, spre exemplu, poemul „Trecutul timp”, din care vă redăm selectiv: Dau filele istoriei, în urmă,/ Cu sute de ani înapoi,/ Şi bourii Moldovei foşnesc…/ Ajung către Marele Ştefan,/ Cu braţ puternic de Zeu…/Moldova nu i-a fost frântă/ Şi n-a lăsat-o să moară./ Dau filele istoriei în urmă,/ Căci vreau să nu uit tot ce sunt,/ Şi viu doresc să rămână/ Trecutul acestui pământ. Maniera estetică a acestui volum, ce poate fi situat în cea de-a treia etapă de creaţie a autorului, aduce în prim-plan eclectismul şi intertextualitatea, două coordonate ce aparţin literaturii postmoderne, ce ies în evidenţă imediat, fără a fi necesară o lectură hermeneutică a textelor.” 

Alte referințe critice selective : în volumele „Lector şi lictor”, articole de Ion Topolog – Popescu, „Solilocvii”(2012), eseuri de Ligia-Dalila Ghinea, precum și în revistele

“The Albatross”, din Sf. Gheorghe și „Vatra veche” din Tg. Mureş.

I s-a acordat Premiul I al Filialei Brașov al USR, în 2010 , pentru volumul de versuri „Desculţ printre cuvinte”.

O concluzie: Ionel Simota este un poet cu plasticitate și colorit, cu mari resurse – dovadă și numărul mare de volume cu o lirică expresivă ce definește adâncuri sufletești, adevărata sensibilitate a poporului nostru. Poezia sa este viață și tradiție, e zbucium și gând românesc.