„Charlie Hebdo” ajunge la Râmnic
- câteva dintre caricaturile publicaţiei pariziene vor fi expuse la Muzeul de Istorie începând de joi până la finele lunii ianuarie sub egida Salonului Internaţional de Caricatură Nicolae Petrescu Găină
La aproape un an de la atentatul asupra redacţiei publicaţiei satirice „Charlie Hebdo” soldat cu 12 morţi, publicul vâlcean are ocazia de a gusta (sau nu) caricaturile pentru care nu mai puţin de 10 jurnalişti şi-au sacrificat propria viaţă pe altarul liberei exprimări. Astfel, în cadrul celei de-a VIII-a ediții a Salonului Internațional de Caricatură „Nicolae Petrescu-Găină”, vor fi expuse şi câteva dintre desenele controversate ale francezilor de la „Charlie Hebdo”: „Pe lângă acestea, Muzeul va găzdui alte aproximativ 70 de caricaturi din 15 ţări. Cei mai cunoscuţi dintre artiştii români care vor expune sunt Ştefan Popa Popa s, Radu Bercea sau Gabriel Bratu. Vernisajul are loc joi, de la orele 16.00. În deschidere, publicul se va putea bucura de un program de colinde al elevilor de la Liceul de Artă” ne-a explicat managerul Claudiu Tulugea.
Ediţia din acest an a Salonului a pornit la 24 noiembrie, la Craiova, când un juriul format din graficianul Gabriel Bratu (Craiova), Elvira Romaniuc (directorul Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina), graficianul Ionel Gavrilescu (Timișoara), şi prezidat de Ștefan Popa Popa’s, a selectat 132 de lucrări, din peste 237 caricaturi depuse, şi a acordat şapte premii, toate purtând numele unor mari maeștri ai caricaturii românești:
Marele Premiu „Nicolae Petrescu-Găină” – Mihai Stănescu (București)
Premiul „Benedict Gănescu” – Aurelian Iulius Șuță (Târgu Jiu)
Premiul „Silvan Ionescu” – Radu Bercea (Gura Humorului)
Premiul „Eugen Taru” – Constantin Ciosu (Bacău)
Premiul „Francisc Şirato” – Marian Avramescu (Ploiești)
Premiul „Nicolae Drăgulescu-Drag” – Sergiu Grapă (Iași)
Premiul „Dumitru Negrea-Gan” – Viorel Corodescu (Suceava)
Istoria evenimentului
În anul 2005, s-a reuşit organizarea la Craiova, prin eforturile Muzeului de Artă şi ale cunoscuţilor artişti Ştefan Popa Popa’S şi Gabriel Bratu, primului Salon Naţional de Grafică Satirică, ce a devenit, în anul următor, Salon Naţional de Caricatură, cu participare internaţională. Pentru ca, începând din 2007, oraşul Craiova să fie gazda Salonului Internaţional de Caricatură „Nicolae Petrescu-Găină” – purtând numele unuia dintre cei mai importanţi caricaturişti români din secolul al XX-lea. În scurt timp, evenimentul a devenit tradiţional, organizându-se în fiecare an la Muzeul de Artă din Craiova şi itinerându-se la Muzeul de Artă din Calafat, Muzeul de Artă Slatina sau Muzeul de Artă din Râmnicu Vâlcea.
An de an, la salon, participă numeroşi artişti din România, între expozanţii de până acum regăsindu-se Mihai Stănescu, Albert Poch, Horaţiu Mălăele, Gheorghe D. Constantinescu, Romeo Răileanu, Eugen Mirea (Bucureşti), Sergiu Grapă, Ovidiu Ambrozie Bortă, Viorel Corodescu (Suceava), Viorel Baciu, Valentin Chibrit, Pavel Botezatu (Galaţi), Vasile Crăiţă-Mândră, Constantin Ciosu (Bacău), Florin Doru Crihană, Costel Pătrășcanu (Brăila), Constantin Pavel (Botoşani), Dan Hatmanu (Iaşi), Nicolae Lengher (Timișoara), Cătălin Bîlea (Orşova), Leonte Năstase (Constanţa), Aurelian Şuţă-Şai (Târgu Jiu), Octavian Bour, Virgil Tomuleţ (Cluj-Napoca), Dorin Fabian (Brad) ş.a. De-a lungul timpului, li s-au alăturat artişti din SUA, Iran, Mexic, Cuba, Turcia, Franța (la câteva ediții, reprezentată chiar de Tudor Banuș!), Belgia, Elveția, Germania, Macedonia, Polonia, Rusia, Ucraina, Serbia, Bulgaria, Uzbekistan ş.a.
Juriul Salonului îi are în componenţă şi pe cunoscutul caricaturist Ştefan Popa Popa’S – preşedintele Asociaţiei Caricaturiştilor Profesionişti din România, și graficianul craiovean Gabriel Bratu – vicepreşedintele Asociaţiei Caricaturiştilor Profesionişti din România, care sunt prezenți pe simeze la fiecare ediție, în afara concursului.
Cine a fost Nicolae Petrescu Găină?
La 31 martie 1871, se năştea la Craiova Nicolae (Nicu, Nae) S. Petrescu-Găină, unul dintre cei mai importanţi caricaturişti români din secolul al XX-lea. Studiile liceale le-a făcut la actualul Colegiu Naţional „Carol I” din oraşul natal, acolo unde au învăţat, printre alţii, Theodor Aman şi Eustaţiu Stoenescu, iar pe cele academice, la Şcoala de Belle Arte de la Bucureşti. Avea să debuteze în mai 1896, în cadrul primei expoziţii a artiştilor independenţi.
Doi ani mai târziu, publica unul dintre primele albume din istoria artelor plastice româneşti, intitulat „Contimporani”, album care l-a impus ca un foarte bun desenator, plin de umor şi vervă. Albumul cuprindea 25 de lucrări executate în acuarelă, caricaturi ale unor oameni politici cum ar fi Lascăr Catargiu, generalul Lahovari, D. Sturdza, Năstase Stolojan ş.a. Tot de atunci, se pare că datează şi prietenia cu Ştefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, precum şi cu Al. Bogdan-Piteşti, unul dintre cei mai mari colecţionari români din prima jumătate a secolului al XX-lea.
În 1913, îşi publica cel de-al doilea volum de caricatură, intitulat „Albumul meu”, care cuprindea 42 de lucrări executate în acuarelă, dar reproduse alb-negru. Printre personajele care „populau” albumul se numărau Barbu Delavrancea, Cantacuzino-Nababul, prinţul Kallimachi, doctor Istrati, Take Ionescu, Al. Bogdan-Piteşti, Nicolae Titulescu şi Grigoraş Dinicu.