Cercetător japonez ajuns la Muzeul de Istorie pentru studierea ceramicii de la Ocnele Mari, descoperită în 2009


profesor-doctor Masao Semmoto, din Tokyo, conduce un proiect internaţional

Un vizitator de la peste 9.000 de kilometri a poposit, săptămâna aceasta, la Muzeul de Istorie. Numele său este Masao Semmoto, profesor doctor din Tokyo care lucrează la un proiect international şi pe care Institutul de Arheologie Vasile Pârvan a decis să-l aducă şi pe meleagurile Vâlcii.

Ion Tuţulescu, şeful secţiei, ne explică prezenţa exoticului oaspete: „Despre proiectului domnului professor doctor Masao Semmoto ştiam încă de anul trecut când, din partea Institutului de Arheologie Vasile Pârvan ni s-a cerut concursul pentru această vizită. Domnul professor Radu Băjenaru şi d-ra professor Anca Popescu mi-au sugerat să punem umărul pentru acest proiect internaţional de studiere a ceramicii șnurate. Din discuţiile avute cu domnul cercetător, am aflat că, în urmă cu doi-trei ani, a studiat toată ceramica şnurată din Bulgaria iar ,de anul trecut, a ajuns în spatiul românesc, cu predilecţie Dobrogea, Muntenia, Oltenia şi Moldova. Proiectul are ca scop obținerea de informații în legătură cu distribuția acestei categorii de piese, și dacă acestea reprezintă importuri sau sunt bunuri obținute sub imboldul influențelor estice (aici ne referim la răspândirea decorului cu șnur, decor ce este pus pe seama apariției culturii Iamnaia, cultură puternic influențată de ceramica șnurată din Podolia). Va rămâne doar o zi unde fotografiază și desenează materialele ceramice săpate de instituţia noastră în anul 2009, la cercetarea de la Ocnele Mari, la barajul de reţinere a saramurii. Ceramica noastră şnurată este foarte rară, e vorba de aproximativ 25 de fragmente din Cultura Coţofeni, descoperite într-o colibă, colibă care la rânul ei a fost distrusă de lucrările de terasare din perioada romană.

Cultura Coţofeni (cca 3500-2600/2500 î. Hr., denumită după localitatea Coţofenii din Dos, judeţul Dolj) se formează pe fondul complexului Sălcuţa IV-Băile Herculane-Cheile Turzii şi al culturilor Cernavodă I şi III, acesta fiind influenţat de elemente estice şi sud-estice13. Cultura se manifestă în Transilvania, Banat, Oltenia, în jumătatea vestică a Munteniei şi în nord-vestul Bulgariei, având trei faze de evoluţie. Prezenţa acestei culturi este atestată de numeroase descoperiri arheologice făcute în punctele: Zdup şi Coasta Ungurenilor (or. Ocnele Mari), Cetăţuia (Râmnicu-Vâlcea), Dealul Săpunarului (Govora Sat), Bârseşti (com. Mihăieşti), Căzăneşti-Fabrică, Cosota (com. Ocnele Mari), Gătejeşti (or. Băile Govora), Stogşor (or. Băile Govora), Cozia Veche (or. Călimăneşti), Grădiştea, Săveasca (com. Căzăneşti). Materialul arheologic provenit din aceste puncte este variat, fiind descoperite vase ceramice întregi sau fragmentare, idoli antropomorfi şi zoomorfi, topoare din piatră, lame de silex, râşniţe din piatră, dar şi obiecte din cupru. Astfel, de la Căzăneşti provin două cuţite şi două dălţi realizate din aramă. Interesantă este şi necropola tumulară de la Milostea. Trebuie să amintim şi că pentru această cultură avem documentată arheologic, în punctule: Zdup, Cosota, Coata Ungureasca (or. Ocnele Mari), Căzănești-Fabrica de Cărămidă și Govora-Dealul Săpunarului, exploatarea sării prin brichetare.