Ceasul rău


ACTIVITĂŢI PREVENTIVE DESFĂŞURATE DE POLIŢIŞTII RUTIERI PE D.N. 7

În perioada 15 iunie-15 septembrie a.c., în conformitate cu „Planul de măsuri privind reducerea riscului rutier pe Drumul Naţional 7”, în judeţul Vâlcea, se desfăşoară acţiuni în trafic pentru prevenirea şi combaterea principalelor cauze generatoare de accidente pe această arteră. Astfel, în intervalul 27.06 – 03.07.2011, pe D.N. 7, au fost aplicate 407 sancţiuni contravenţionale, din care 218 pentru nerespectarea regimului legal de viteză, 17 pentru nerespectarea obligaţiei de purtare a centurii de siguranţă, 8 pentru nerespectarea prevederilor H.G. 1777/2004, iar 10 sancţiuni contravenţionale au fost aplicate pietonilor şi mopediştilor. Au fost reţinute în vederea suspendării 20 permise de conducere, din care 5 pentru depăşirea cu mai mult de 50 km/h a regimului legal de viteză prevăzut pe respectivul sector de drum şi 15 pentru depăşire neregulamentară. De asemenea, pentru defecţiuni tehnice au fost reţinute 15 certificate de înmatriculare.

În perioada analizată pe D.N.7, a avut loc un singur accident rutier soldat cu o victimă şi s-au produs 7 tamponări, iar în sectorul de drum care tranzitează judeţul Vâlcea, prezenţa poliţiştilor rutieri a fost solicitată prin 13 apeluri pe numărul unic 112.

ACCIDENT RUTIER SOLDAT CU 3 MORŢI, LA FRÂNCEŞTI

accident_francestiÎn data de 4 iulie, în jurul orei 23.45, pe DJ 646 A, în comuna Frânceşti, a avut loc un accident rutier grav în care şi-au pierdut viaţa 3 persoane. În timp ce conducea un autoturism din direcţia Horezu către Băbeni, la km 5+340 m., Ciprian S., de 19 ani, din comuna Frânceşti, la ieşirea dintr-o curbă uşoară la dreapta, nu a adaptat viteza de deplasare şi pe fondul experienţei reduse în conducere a pierdut controlul asupra volanului, a pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune frontală cu un autobuz care circula din sens opus. Accidentul s-a produs pe un drum judeţean pe care iluminatul public era funcţional parţial, vizibilitatea fiind redusă pe timp de noapte. Precizăm că tânărul conducător auto obţinuse permisul de conducere în urmă cu doar două luni. În urma impactului, a rezultat decesul atât a conducătorului auto, precum şi a celor doi pasageri din autoturism, respectiv A. S., de 17 ani şi Viorel C., de 23 ani, ambii din comuna Frânceşti, judeţul Vâlcea, cadavrele celor trei tineri fiind transportate la Serviciul de Medicină Legală Vâlcea în vederea efectuării necropsiei. De asemenea, din accident a mai rezultat rănirea uşoară a Marianei T., de 49 ani, care a fost diagnosticată cu traumatism cranio – cerebral şi escoriaţii piramidă nazală, precum şi a Elenei R., de 44 ani, diagnosticată cu plagă pleoapă superioară dreapta, ambele femei fiind din comuna Tomşani, judeţul Vâlcea, pasagere în autobuz. Cele două victime din autobuz au fost de asemenea transportate la Spitalul Judeţean Vâlcea, unde le-au fost acordate îngrijiri medicale. Conducătorul autobuzului a fost testat cu aparatul etilotest rezultatul fiind negativ şi i-au fost recoltate şi probe biologice de sânge.

LIPSA EXPERIENŢEI, CAUZĂ A ACCIDENTELOR RUTIERE GRAVE

Din nefericire, în România, de la începutul anului s-au înregistrat 25 de accidente rutiere grave produse pe fondul lipsei de experienţă în conducere, accidente soldate cu 7 morţi, 24 răniţi grav şi 24 răniţi uşor.

Tinerii conducători auto, atunci când se află la volanul autoturismelor, ignoră regula cu privire la deplasarea cu 10km/h mai puţin faţă de limitele legale valabile pe acel tronson de drum, atunci când au sub un an vechime de la dobândirea permisului de conducere. Viteza combinată cu lipsa de experienţă este de cele mai multe ori fatală pentru că tinerii nu au suficientă dexteritate ca să poată stăpâni sau redresa maşina, în cazul pierderii controlului.

Din cauza vitezei neadaptate la condiţiile de drum, în judeţul Vâlcea s-au produs în acest an nu mai puţin de 25 accidente rutiere în urma cărora 7 persoane au decedat, 23 au fost rănite grav şi 19 rănite uşor.

Reamintim conducătorilor auto că, zilnic, poliţia rutieră acţionează în trafic pentru prevenirea şi combaterea cauzelor de producere ale accidentelor rutiere, folosind inclusiv radarele din dotare.

SĂ ÎNŢELEGEM PROCEDURA DE SOLUŢIONARE A UNUI FURT

Ca victime ale unei infracţiuni de furt, majoritatea persoanelor prejudiciate nu înţeleg complexitatea procedurii de soluţionare şi de cele mai multe ori sunt nemulţumite de poliţistul care anchetează cazul.

Datorită formelor pe care le îmbracă infracţiunea de furt calificat, varietatea modalităţilor de comitere, frecvenţa cu care se săvârşeşte şi prejudiciile, organele de urmărire penală au datoria să analizeze, în detaliu, fiecare cauză în parte.

Atunci când este sesizată o asemenea faptă trebuie indicat cât mai corect locul şi timpul comiterii furtului, urmând ca acestea să fie stabilite cu exactitate de către poliţişti.

Cunoaşterea locului şi timpului săvârşirii faptei poate duce la formarea cât mai corectă a cercului de bănuiţi. Tot după locul şi mai ales timpul în care s-a săvârşit fapta se vor identifica eventualii martori. Avem în vedere atât martorii oculari, cât şi alte persoane care ne pot furniza date importante referitoare la cauză.

Veridicitatea martorilor şi a persoanelor ascultate poate fi verificată prin cunoaşterea locului şi a timpului săvârşirii faptei. Se poate aprecia astfel dacă, în condiţiile date – distanţă, luminozitate, etc. – martorii sau alte persoane au oferit informaţii corecte referitoare la cauză. In acelaşi sens, se va putea aprecia veridicitatea declaraţiilor persoanei vătămate cu privire la posibilităţile pe care le-a avut de a reţine semnalmentele făptuitorului şi deci, de a-l putea recunoaşte în situaţia în care i-ar fi prezentat.

Tot pe baza locului sau a timpului săvârşirii faptei se face posibilă darea în urmărire a bunurilor sustrase, iar luarea operativă a măsurilor de identificare, urmărire şi prindere a făptuitorului îşi au originea tot în stabilirea locului şi a timpului de producere a faptei.

Încadrarea juridică corectă a furtului se face, de asemenea, prin cunoaşterea condiţiilor de loc şi timp. Se poate depista cauza care a determinat sau favorizat comiterea faptei şi, în consecinţă, se pot lua măsurile necesare de prevenire.

Lămurirea problemei modului de operare folosit reprezintă fără îndoială, una din sarcinile esenţiale ale cercetării.

Organele de urmărire penală trebuie să lămurească dacă furtul s-a comis în vreuna din împrejurările ce duc la calificarea faptei.

Modul de operare poate ajuta la stabilirea cercului de bănuiţi, infractorii având în majoritatea cazurilor un anumit mod de a comite un furt. Tot această caracteristică poate duce la o corectă încadrare juridică a faptei. Escaladarea, efracţia încuietorilor, spargerea geamurilor, folosirea fără drept a unei chei adevărate sau a unei chei mincinoase sunt tot atâtea elemente ce duc la calificarea furtului. Prin cunoaşterea modului de operare se ajunge la identificarea şi ridicarea obiectelor folosite la săvârşirea furtului.

Determinarea bunurilor sustrase este necesară pentru: darea acestora în urmărire; identificarea lor asupra făptuitorilor ori altor persoane care au intrat în posesia lor; restabilirea situaţiei anterioare, prin restituirea lucrurilor părţii vătămate; verificarea dacă bunurile sau valorile reclamate ca furate se găseau în patrimoniul organizaţiei sociale sau persoanei fizice; aprecierea dacă (bunurile sau valorile) pretenţiile civile formulate sunt justificate ori cei păgubiţi încearcă să obţină o despăgubire mai mare decât li s-ar cuveni de drept; corecta individualizare a faptei şi reliefarea cauzelor, condiţiilor, împrejurărilor care au favorizat săvârşirea infracţiunii; asigurarea unei încadrări juridice corespunzătoare, ţinând cont de faptul că formele agravate ale furtului sunt condiţionate de consecinţele deosebit de grave care s-au produs prin fapta ilicită.

În practica de urmărire penală, s-au întâlnit situaţii când asupra persoanei cercetate au fost descoperite bunuri şi valori, pe care aceasta nu le-a putut justifica.

Lămurind problemele legate de făptuitori, calitatea şi contribuţia la săvârşirea infracţiunilor , organul de urmărire penală trebuie să stabilească dacă sunt întrunite condiţiile legale pentru a li se reţine în sarcină şi infracţiunea de asociere în vederea comiterii de infracţiuni. De aici, necesitatea de a se lămuri şi alte aspecte , vizând perioada de când făptuitorii acţionează împreună, înţelegerile intervenite între ei, scopul constituirii în grup şi rolul fiecăruia.

Destinaţia bunurilor şi valorilor sustrase şi posibilitatea recuperării prejudiciului cauzat.

Recuperarea prejudiciului cauzat reprezintă o sarcină de prim ordin pe care organele de urmărire penală trebuie să o urmărească pe toată durata cercetărilor.

În faţa organelor de urmărire penală, se ridică şi sarcina evaluării pagubelor produse prin furt. In cazul prejudicierii patrimoniului acţiunea civilă se porneşte şi se exercită din oficiu.

De cele mai multe ori, comiterea infracţiunilor de furt este însoţită de încălcarea altor norme legale (cele referitoare la circulaţia pe drumurile publice, cele care reglementează regimul armelor şi muniţiilor, substanţelor ori produselor toxice etc.) ceea ce duce la apariţia unui concurs între furt şi acest gen de infracţiuni.

Clarificarea condiţiilor şi împrejurărilor care au favorizat comiterea furtului este de natură să ofere organelor de urmărire penală posibilitatea realizării laturii preventive.

Grupaj realizat cu sprijinul IPJ Vâlcea