Cancerul bronhopulmonar, locul I în Vâlcea


Gandacioiu• 55 de noi cazuri înregistrate în primele șase luni ale anului

De luna trecută a fost demarată o campanie de prevenire a cancerului sub diversele forme ale bolii. Dacă anul trecut erau înregistrate, per total, 8.000  de cazuri, anul acesta, doar în primele șase luni, au apărut 519 noi cazuri de cancer. Cele mai multe cazuri sunt cele de cancer bronho­pul­monar, în Vâlcea fiind luați în evidență, anul acesta, 55 de noi pacienți. Locul secund revine cancerului gastric – 42 de cazuri, cancerului de prostată – 24 de cazuri, cancerului de col uterin – 23 și cancerului de piele cu patru situații. Ce reprezintă cancerul bronhopulmo­nar și alte date despre boală ne-au fost furnizate de dr. Cristina Gân­dă­cioiu (foto) – reprezentant DSP Vâl­cea. Can­cerul bronhopulmonar este o tu­moare malignă, cu punct de plecare bronșic. Constituie una din cele mai frecvente localizări, fiind depășită ca frecvență doar de cancerul gastric și reprezintă 20% din totalitatea tumorilor maligne. Apare predominant la bărbați (de 8-10 ori mai des decât la femei), în special după 40 de ani. Etiologia nu este cunoscută, dar există unele cau­ze favorizante: fumatul – după unele statistici boala apărând de 17 ori mai frecvent la cei care fumează peste 20 țigarete pe zi – decât la nefumători, substanțele radioactive, gudronul, pro­cesele inflamatorii cronice pulmonare. Tumoarea este localizată mai frecvent în plămânul drept, în bronhiile mari și lobii superiori.

Simptomele cancerului bronhopul­monar, atât de debut, cât și cele târzii, sunt în raport cu reacțiile pe care le produce tumoarea la nivelul bronhiei (dilatație, infecție) și la nivelul paren­chimului pulmonar. La simptomele de debut (tusea, expectorația, durerea toracică) se adaugă și semne gene­ra­le (paloare, oboseală, pierdere în greu­­tate, lipsa poftei de mâncare, fe­bra). Multă vreme starea generală se menține bună.. De aceea, orice infec­ție pulmonară persistentă, rebelă la tratament, la un bolnav – de obicei bărbat – peste 40 de ani, trebuie să sugereze și existența unui cancer pulmonar. Debutul este de obicei as­cuns, manifestându-se prin tuse pre­coce, continuă, rebelă la tratament, expectorație mucoasă sau muco-pu­ru­lentă, uneori cu striuri de sânge, dificultate la respirație (dispnee), du­reri toracice, la început surde, mai târ­ziu intense și continue. Debutul poate fi şi acut, cu aspect de  pneumonie sau de abces pulmonar.

Evoluție: diagnosticul se preci­zea­ză de obicei târziu, când tratamentul nu își mai face efectul. Gravitatea rezultă și din faptul că faza silențioasă durează 5 – 6 ani. Când diagnosticul s-a stabilit, evoluția este în general rapidă, bolnavii decedând în maximum doi ani de la precizarea acestuia.

Diagnosticul se bazează pe apari­ția  la un individ, de obicei după 40 de ani, mai ales mare fumător , a unor simp­tome nesemnificative prin ele în­sele (tuse, expectorație, dispnee, hemoptizii), dar persistente și rebele la tratament. Aceeași semnificație trebu­ie acordată unor pneumonii și pleurezii rezistente la tratament sau recidi­vante. Diagnosticul se precizează prin examen radiologie, bronhoscopie, biopsie şi examenul microscopic al sputei. Profilaxia presupune lupta îm­potriva fumatului, a poluării atmosfe­rice, supravegherea condițiilor de lucru în industriile care folosesc subs­tanțe cancerigene și tratamentul intens și precoce al tuturor infecțiilor bronșice.