Brâncoveanu, din nou, la Vâlcea, prin opera academicianului Răzvan Theodorescu


După cum vă informam şi în ediţiile noastre precedente, vineri, la orele 16.00, la Muzeul de Istorie a judeţului Vâlcea, a avut loc vernisajul expoziţiei „Brâncoveanu 300 – Tradiţia continuă”. Aceasta a ilustrat atât fenomenul cunoscut sub numele de arta şi arhitectura brâncovenească, cât şi felul în care arhitectura (neo)românească a devenit, în câteva generaţii, o estetică acceptabilă la toate nivelurile societăţii şi, apoi, deşi datorate unui stil de fuziune, a fost identificată drept Arhitectură Românească de Ion Mincu şi, mai ales, de urmaşii săi (Cerchezii, Petre Antonescu şi alţii), până în perioada edificării noilor centre civice din perioada Ceau­şescu. „Arta şi arhitectura zise brânco­veneşti sunt un corpus de opere noi şi de intervenţii pe opere pre-existente, ctitorii laice (curtea dom­nească de la Bucureşti, palatele de la Potlogi, Doiceşti şi Mogoşoaia) sau sacre (mănăstiri, biserici, precum şi artele de escortă aferente acestora: pictură, sculptură decorativă în lemn şi piatră, podoabe), realizate în a doua parte a secolului al XVII­-lea şi prima parte a secolului al XVIII-lea în Ţara Românească (Vala­hia) şi, punctual, pe proprietăţile deţinute de voievozii valahi în Transilvania, precum şi din semnificaţia acestora, explicată în nenumărate straturi hermeneutice, până astăzi. Această perioadă precede, dar se şi continuă dincolo de domnia voievodului Constantin Brâncoveanu, care reprezintă punctul de maximum al acestei epoci.” Expoziţia „Brâncoveanu 300 – Tradiţia continuă” este alcătuită din 42 de panouri format 70 cm x 100 cm. Autorii expoziţiei: acad. prof. dr. Răzvan Theodorescu, prof. dr. arh. Augustin Ioan şi prof. dr. arh. Marius Marcu Lăpădat.