Bacalaureatul trece – problemele rămân…

Nu este an în care, după terminarea sesiunii de bacalaureat, să nu se comenteze în fel şi chip. Problema nu este că se fac analize şi comparaţii de către specialişti şi se trag concluzii. Supărător este că îşi dau cu presupusul persoane care nu se pricep şi care, mai mult, dispreţuiesc sistemul de educaţie pentru că au trecut cu greu prin el…
În cele ce urmează, voi face câteva referiri sintetice la sesiunea de bacalaureat de anul acesta, ca un om care simte problemele şi care efectiv face parte din sistemul educaţional românesc, cu bunele şi relele lui.
Dacă este vorba să comparăm cu rezultatele de anul trecut se pare că nu sunt progrese. În primul rând, subiectele au fost vizibil mai uşoare; o spun şi elevii, dar şi profesorii. Altfel, nu putem să ne luăm după procentele de promovare pentru că anul acesta s-a înregistrat record în ceea ce priveşte absenteismul celor care au terminat clasa a XII-a. La nivel naţional, 161.705 de candidați s-au înscris, anul acesta, la Bac, mult mai puțini decât în sesiunea precedentă, când au susținut probele 187.898 de elevi. Din totalul acestora, 129.841 sunt absolvenți ai promoției 2013-2014, iar restul de 31.864 sunt „repetenți” din promoțiile anterioare. În total, 44.000 de elevi au ales să nu dea examenul, dublu față de anul trecut. Dacă la nivel naţional promovaţi sunt aproximativ 60%, judeţul nostru, cu 62%, se situează, ca în fiecare an, cam la mijlocul clasamentului. Problema este că dintre cei care s-au înscris la bacalaureat anul acesta şi nu au promovat sunt mulţi care au fost admişi, cu patru ani în urmă, în clasa a IX-a cu medii de doi şi trei. Aceştia îngroaşă rândurile la liceele din mediul rural şi la liceele tehnologice şi oricât de mare a fost strădania, dăruirea şi priceperea colegilor noştri, nu au putut să recupereze acea bază de cunoştinţe pe care ar fi trebuit să o aibă la finele clasei a VIII-a. Iată un motiv fundamental pentru care trebuie pus prag de nota cinci la admiterea în liceu, iar cei sub acest prag să fie orientaţi spre şcolile profesionale. Acestea ar fi câteva aspecte legate de sesiunea curentă, o analiză mai fundamentată s-ar putea face după sesiunea din toamnă, cu specialişti din sistem şi nu cu un fost ministru al educaţiei care a avut primul loc de muncă în această postură sau cu persoane care nu au predat nici măcar o oră în învățământul preuniversitar. Una peste alta, problemele din educaţie rămân, nu se pot rezolva în doi sau trei ani, sunt multiple, delicate şi interconectate.
preşedinte S.P.I.P-Vâlcea,
vicepresedinte F.S.E.”Spiru Haret “,
prof. Florin Popa