Atenție, fermieri: 6.000 de lei pentru lupta cu grindina!


• printr-o Hotărâre de Guvern, Executivul a aprobat Programul de realizare a Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor

Pentru realizarea pro­gramului, vor fi necesare fonduri în valoare de 32.981 mii de lei și vor fi asigurate din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Banii vor fi distribuiți în mai multe obiective, în funcție de echipamentele / activitățile necesare și de locația în care se vor amplasa acestea:
• 3.000 de lei vor fi utilizați pentru Studii, proiecte tehnice, execuție lucrări, achiziție echipamente și dotări, în condițiile legii – pentru Centrul Zonal de Coordonare Moldova din Iași;
• 5.040 lei – pentru Unitatea din Vrancea;
• 6.040 lei – pentru Unitatea de Combatere a Căderilor Grindinii Mureș;
• Timiș va primi 5.970 lei;
• Prahova va primi 4.631 lei;
• Drăgășaniul, adică unitatea din Oltenia, va primi 6.000 lei pentru studii, proiecte tehnice, lucrări, achiziții echipamente și dotări. Cea mai mică sumă, de 2.300 lei va fi investită în studii și Programe experimentale în domeniul intervențiilor active în atmosfera prin utilizarea de noi tehnologii, respectiv aviația.
Programul de realizare a Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor a parcurs 18 etape anuale de dezvoltare, implementarea acestuia continuându-se până la crearea unui Sistem național coerent, în măsură de a asigura protecția populației și a economiei la efectele și pagubele provocate de căderile de grindină și a secetei severe din Sudul și Sud-Estul României. Prin alocarea fondurilor se extinde infrastructura Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor prin realizarea Unităților de combatere a căderilor de grindină și implicit creșterea suprafeței protejate la căderile de grindină.
Studiile privind necesitatea implementării Sistemului naţio­nal antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor (SNACP) au început în anul 2000, ca urmare a necesităţii adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fe­nomenelor meteorologice extre­me: grindină, ploi torenţiale, secetă, ş.a. Scopul SNACP este de a asigura protecţia culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere etc.), precum şi al comunităţilor rurale din zonele de intervenţie, faţă de fenomenele meteorologice peri­cu­loase asociate schimbărilor climatice. Activităţile de com­batere a grindinei generează modificări ale condiţiilor meteo-climatice la nivel local, cu rază limitată de acţiune, în spaţiu şi timp. Rachetele utilizate în acest scop au o bătaie maximă de 12 kilometri.

Structuri sigure și eficiente, în componența sistemului

Sistemul este organizat sub forma unor infrastructuri operaţionale şi de cercetare, sigure şi eficiente. Pe lângă cele trei unităţi operaţionale în prezent, alte trei unităţi de combatere a căderilor de grindină, respectiv Mureş, Timiş şi Oltenia, se află în diferite etape de realizare: studii, proiecte tehnice şi execuţie parţială de lucrări.
Încă de la operaţionalizarea unităţilor din cadrul SNACP, toate acţiunile de intervenţii active în atmosferă au avut eficienţă în procent de 100% în combaterea grindinei din zonele de protecţie. La finalizarea lui, stabilită pentru anul 2024, conform prevederilor HG nr. 256/2010, sistemul va acoperi, prin cele șapte unităţi, în principal, zone în care se găsesc culturi cu valoare economică ridicată sau care prezintă interes strategic. Din experienţa de până acum şi din datele pe care ministerul Agriculturii le deţine, fiecare unitate de combatere a căderilor de grindină, la capacitate maximă de operare, poate asigura protecţia a cca. 250.000 hectare, suprafaţa totală protejată prin SNACP împotriva căderilor de grindină ajungând, cel mai probabil, la 2 milioane hectare de culturi agricole cu înaltă valoare economică: vii, livezi, sere. Amplasarea punctelor de lansare a vectorilor antigrindină se stabileşte în funcţie de caracteristicile climatice ale zonei şi de tipul de culturi ce necesită protecţie, identificate pe măsură ce se fac studiile de fezabilitate ale unităţilor prevăzute a fi realizate.

Nume de cod: ALPHaG Cod RAG 96

Rachetele antigrindină funcționează în felul următor: ele sunt proiectate să zboare până la 10.000 de metri. Odată ajunse acolo, acestea eliberează un compus chimic pe bază de iodură de argint și care are ca scop transformarea cristalelor de gheață (grindina) în apă. După aceea, racheta se auto-distruge, ajungând la sol doar niște bucăți mici de carton. Există și niște rachete mai mici care zboară doar până la patru mii de metri, dar acestea sunt ceva mai puțin eficiente. Tunurile sonice sau tunurile antigrindină sunt dispozitive care emit unde sonice spre norii în care se formează grindina, în scopul de a opri procesul de formare a particulelor de gheață. Principala utilizare a tunurilor cu rachete antigrindină este în agricultură, pentru protecția culturilor.
Un tun antigrindină modern este un generator de unde de șoc, care sunt trimise spre norii în care se formează grindina. Un amestec exploziv de acetilenă și aer este împins în camera inferioară a mașinii. Unele sisteme utilizează și oxigen sub presiune pentru a mări efectul exploziv. Unda se propagă cu viteza sunetului până la înălțimi de 15.000 metri și întrerupe formarea particulelor de grindină. Rezultatul este că acestea cad sub formă de ploaie sau lapoviță. Undele de șoc pot împiedica formarea grindinii, dar nu pot altera consistența particulelor de grindină deja formate. Tocmai din această cauză, utilizarea rachetelor antigrindină are drept rezultat creșterea precipitațiilor lichide. Acest fapt a făcut ca pe seama rachetelor antigrindină să fie puse unele cazuri de ploi torențiale, care au produs și inundații cu urmări catastrofale. Specialiștii spun că, deși rachetele antigrindină produc ploaie, ele nu pot fi responsabile de inundații, întrucât cantitatea de precipitații generată de rachete este mică, ploile sunt strict localizate în zonele de lansare a rachetelor și nu durează decât câteva ore.
Dincolo de măsurile tehnice de protecție, o altă formă de protecție pe care o pot adopta fermierii, vizavi de fenomenele care le pot compromite culturile, este încheierea unei polițe de asigurare a culturilor agricole. Această poliță oferă protecție financiară în cazul unor pagube suferite ca urmare a incendiului sau a unor fenomene naturale, inclusiv riscul de grindină.
Este importat de ştiut că poliţele de asigurare a culturilor pot include riscul de grindină. Aceste poliţe de asigurare nu pot fi încheiate oricând în cursul unui an, ci doar în funcţie de tipul culturii vegetale asigurate. Astfel, livezile se asigură pentru riscul de grindină după înflorirea lor deplină, viţa de vie se asigură după începutul înmuguririi, plantaţiile multianuale – după data de 15 aprilie, iar plantaţiile altor culturi de câmp – după răsărirea lor.

Cernătescu anunță creșterea „capacității de luptă”

La finele anului trecut, într-o conferință de presă de bilanț, dr. ing. Marin Cernătescu (foto), directorul Direcției Agricole din județul nostru, anunța: „La Vâlcea, există deja două puncte de lansare anti-grindină – Ştefăneşti şi Mădulari – care sunt funcţionale şi în acest moment, se lucrează la Orleşti şi Şuşani. Am făcut un traseu pe aceste direcţii şi am constatat că este posibil ca şi cele două noi instalaţii să se terminate la sfârşitul acestui an! Astfel, noi avem o protecţie anti-grindină până la Dănicei, inclusiv, şi până la Lăpuşata. De aceea, este necesar să prelungim anul viitor sistemul antigindină şi spre zona Horezu, pentru că primarul de acolo a făcut deja o intervenţie la Minister şi Ministerul are în vedre acest lucru, ceea ce ar însemna că judeţul nostru va fi protejat până în zona montană, adică toate culturile de valoare: vii, pomi care sunt supuse unor pierderi să fie protejate!”.