ANDRA BICĂ, ANDRA BICĂ, FĂ CEVA, NU-ŢI FIE FRICĂ!
Dumnezeu să-i odihnească pe toţi acei oameni nevinovaţi, răpuşi vineri noapte de nesimţirea funciară a unor „organizatori” iresponsabili.
Dar să nu-i ierte pe cei care i-au dus, cu bună ştiinţă, pe drumul cel fără de întoarcere. Într-un club din Bucureşti, 27 de oameni au murit într-un incendiu, iar alte 184 de persoane au fost rănite (câteva zeci fiind în stare critică).
Degeaba vorbim acum despre „omor calificat” ca formă a vinovăţiei şi nu despre „ucidere din culpă”! Ca şi cum de asta nu-şi pot dormi răposaţii somnul de veci! Toţi ţuţerii spăşiţi transmit condoleanţe şi gânduri compasive.
Degeaba se iţesc acum capetele spăşite ale (i)responsabililor, care se întrec în organizarea de şedinţe inutile sau se duc în stol la locul tragediei, exprimând gânduri de revoltă zadarnică! Mortul de la groapă…
Despre cauzele care au generat acest dezastru o să avem timp să aflăm mai multe, după terminarea tuturor investigaţiilor. Dar multe din de ce-urile care se aud apăsat din toate gurile flămânde de revoltă vor rămâne, ca de obicei, fără răspuns.
Oricum, ştim fără putinţă de tăgadă că tocmai nerespectarea/încălcarea brutală a unor norme existente a dus la această tragedie de neiertat. Şi asta ne revoltă, pentru că nu putem ieşi de sub zodia acestui nefast refren care ne defineşte specificul naţional: ,,Las-o, bă, că merge aşa!”
Ar fi păcat să ratăm nefasta ocazie prilejuită de perioada de doliu naţional, pentru a nu desprinde şi câteva învăţăminte care ne privesc pe noi, dascălii (personal didactic cu funcţii de îndrumare şi control şi/sau cu funcţii de conducere), organizatori tradiţionali de asemenea şuşe prin locarne insalubre.
Toamna se numără… bobocii! Ai impresia că unii dintre noii boboci au debutat în ciclul liceal al existenţei lor doar pentru a participa la concursurile de Miss şi Mister Boboc. La mult aşteptatul şi îndelung pregătitul… Bal al Bobocilor! Candidaţii la râvnitele titluri sunt (pre)selectaţi de ochii ,,experţi” ai colegilor lor din anii terminali, scoşi de la anumite ore şi supuşi la intense traininguri. După începerea cursurilor şcolare, timp de mai multe săptămâni, doar cu asta se ocupă.
Vreme în care şcolile îşi dispută potenţialele locuri de desfăşurare a parangheliilor de toamnă: nişte ,,cluburi” infecte, care stabilesc condiţii pe care, ulterior, tot ele le încalcă fără nicio explicaţie rezonabilă. Spaţii în care se înghesuie – ca într-o cutie de sardele – sute de tineri nevinovaţi. ,,Bal” care nu este altceva decât prilejul ca fiecare unitate şcolară să-şi selecteze şi etaleze „vedetele” în devenire. De care, cel mai adesea, se alege praful.
Se fac şi se vând ,,invitaţii”, prin eludarea legislaţiei fiscale. Se fac astfel bani frumoşi, din care – având şi aportul unor sponsori generoşi – se contractează trupe/solişti de o valoare muzicală îndoielnică. Deşi s-ar putea face altceva cu aceste sume considerabile.
Să trecem la „cestiune”.
Aceste şuşe sunt în plină desfăşurare. Doar în zilele de 29-30 octombrie a.c. (joi-vineri) au avut loc vreo 4 (patru).
Nu discutăm acum despre ,,exercitarea dreptului la reuniune”. Drept care nu poate fi supus decât acelor limitări ,,care sunt prevăzute de lege şi care sunt necesare într-o societate democratică, în interesul siguranţei naţionale, al ordinii publice, pentru a proteja sănătatea şi moralitatea publică sau drepturile şi libertăţile altora” (conform dispoziţiilor art. 135 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Omen nr. 5.115/15.XII.2014), dispoziţii care, ,,în conformitate cu prevederile legale în vigoare, se aplică în toate unităţile de învăţământ de stat, particular şi confesional” şi care trebuie să fie incluse în Regulamentul fiecărei unităţi şcolare.
Numai că, şi aici apelez la atenţia tuturor factorilor responsabili (conduceri de şcoli, persoane cu funcţii de îndrumare şi control în sistemul educaţional naţional/judeţean), dreptul la reuniune este restricţionat prin normă de îndeplinirea cumulativă a unor condiţii şi anume:
– organizarea acestor activităţi „în afara orarului zilnic”;
– „activităţile pot fi organizate în unitatea de învăţământ” (în cazul unităţilor şcolare liceale care mai dispun de asemenea spaţii – săli de mese spaţioase etc. – cred că acolo trebuie să se desfăşoare aceste manifestări);
– „cererea grupului de iniţiativă” (adică existenţa obligatorie a unei solicitări scrise, înregistrată la unitatea şcolară);
– dreptul la reuniune „se exercită numai cu aprobarea consiliului de administraţie”;
În acest caz, ,,aprobarea pentru desfăşurarea acestor acţiuni va fi condiţionată de acordarea de garanţii scrise, oficiale, ale organizatorilor sau ale părinţilor, tutorilor…, în cazul elevilor minori, cu privire la securitatea persoanelor şi a bunurilor” (conform dispoziţiilor art. 135 alin. (3) din R.O.F.U.Î.P.).
Doamnă ANDRA BICĂ, nu vă solicităm decât să dispuneţi verificarea modului în care sunt/au fost sau nu respectate aceste condiţii referitoare le exercitarea dreptului elevilor la reuniune.
Şi, de îndată, să faceţi publice rezultatele acestui control care, de data aceasta, chiar că trebuie să se facă!
Şi, în funcţie de aceste constatări, dispuneţi adoptarea tuturor măsurilor legale pe care le permit competenţele aferente funcţiei pe care o deţineţi.
Fie şi doar ca să nu vă fie frică.
De imprecaţiile unor părinţi (şi nu numai) care mai au încredere în competenţele manageriale ale d-stră şi ale celor pe care i-aţi numit în funcţii de conducere.
Tiberiu M. PANĂ