Amnistie politică?!?
Uniunea Social Liberală este zguduită, din nou, de posibila adoptare a unei legi prin care să fie iertate „infracţiunile uşoare”
Eventualitatea apariției unei legi pentru amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse și, mai mult, modificarea Codului penal în sensul diferențierii parlamentarilor față de funcționarii publici obișnuiți a adus un nou scandal în cadrul Uniunii Social Liberale. Chiar liderul liberal Crin Antonescu a declarat public că nu susține legea amnistiei și grațierii, spunând că PNL va vota alături de PDL pentru blocarea acestor modificări.
Eventualitatea apariției unei legi pentru amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse și, mai mult, modificarea Codului penal în sensul diferențierii parlamentarilor față de funcționarii publici obișnuiți a adus un nou scandal în cadrul Uniunii Social Liberale. Chiar liderul liberal Crin Antonescu a declarat public că nu susține legea amnistiei și grațierii, spunând că PNL va vota alături de PDL pentru blocarea acestor modificări.
Amnistia înseamnă iertarea totală a faptei, iar aplicarea acesteia „curăţă” complet cazierul făptuitorului, în vreme ce graţierea îl iartă doar de executarea efectivă a pedepsei, cazierul rămânând „pătat“. Amnistia se aplică unor categorii de infracţiuni şi se raportează la pedeapsa maximă prevăzută de lege, în cazul de faţă 4 ani. Faptele penale prevăzute cu o pedeapsă maximă de 4 ani sunt relativ lipsite de gravitate, cum ar fi infracţiunile la legea rutieră, la regimul silvic, forme uşoare de violenţă etc. Graţierea se aplică unor pedepse deja pronunţate sau care urmează să fie pronunţate. Acolo unde există sentinţe definitive, se vor aplica imediat prevederile legii, adică va opera amnistia, graţierea totală sau parţială. La cauzele aflate pe rol, indiferent dacă s-a dat sau nu sentinţă pe fond, procesele se vor derula până la capăt, iar după pronunţarea sentinţelor, judecătorii vor trebui să ia act de prevederile legii şi, în funcţie de pedeapsa pronunţată, vor aplica amnistia, graţierea totală sau parţială.
Opinia preşedintelui Băsescu şi a PDL este clară: asemenea acţiuni ale USL sunt „derapaje” clare de la democraţie. Liderul PDL Vâlcea, Romulus Bulacu, comentează în termeni duri: „Aceasta a fost cea mai nefericită decizie politică din ultimii ani. Am crezut că după 23 de ani de democrație nu ne mai întoarcem înapoi, dar USL asta face. Mi se pare imposibilă, incredibilă atitudinea parlamentarilor. E strigător la cer să faci legi pentru protecţia ta, pentru protecția faptelor tale ilegale. Așteptăm ca și opinia publică să ni se alăture, să nu permitem legiferarea acestor intenții incredibile. Nici măcar nu ne putem gândi că ne întoarcem din drumul democratic”.
La rândul său, Cristian Rădulescu – liderul grupului PDL din Senat a declarat că partidul său va ataca la Curtea Constituţională modificările Codului penal adoptate deja de Camera Deputaţilor. „Sunt de părere că orice prevedere care poate să ducă la orice urmă de îndoială cu privire la crearea unui statut diferenţiat al parlamentarilor faţă de funcţionarii publici obişnuiţi este o prevedere proastă şi trebuie să fie evitată”, a afirmat Rădulescu. Acesta a mai spus că PDL a strâns semnăturile necesare pentru sesizarea Curţii Constituţionale. „Am strâns semnăturile şi depunem la Curte această cerere de control constituţional asupra modificărilor adoptate ieri la Codul penal”, a mai spus Cristian Rădulescu.