„Alcoolismul a ajuns să fie unul dintre viciile naționale!”
• a susţinut deputatul Mazilu la tribuna Parlamentului
Deputatul Constantin Mazilu a avut o nouă iniţiativă interesantă în Parlament. Liderul UNPR Vâlcea a propus elaborarea şi implementarea unei noi strategii naţionale pentru combaterea alcoolismului. „Alcoolismul a ajuns să fie unul dintre viciile naționale care nu doar că nu le face cinste românilor, ci efectele negative ale consumului de substanțe spirtoase are grave repercusiuni, pe termen mediu și lung, asupra noilor generații. Un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), publicat în 2011, a arătat că românii se clasează pe locul trei în ceea ce priveşte consumul de alcool pe cap de locuitor în Europa, cu 12,7 litri pe an. Studiul a mai constatat că România este una dintre ţările în care s-a înregistrat o creştere semnificativă a consumului de alcool din 1980, consumul crescând cu 14 puncte procentuale. În ceea ce priveşte consumul de alcool la vârsta adolescenţei, aceeaşi cercetare arată că România s-a clasat pe unul dintre primele locuri, cu 47 procente băieţi de 15 ani care au recunoscut că au consumat alcool de cel puţin două ori în viaţă.
Recent, mass-media ne aduceau la cunoștință faptul că medicii pediatrii se confruntă cu un număr alarmant, mereu în creștere, de copii alcoolici. Cazul unui adolescent de la Iași a intrat, cu siguranță, în analele alcoolismului infantil. Băiatul de 14 ani a ajuns la Spitalul de Copii din Iași inconștient, cu o alcoolemie record de peste 5 la mie, după ce a băut țuică. Elevul de clasa a 8-a a plecat de la ore împreună cu alți doi prieteni și au băut până n-au mai știut de ei. Copilul și-a revenit, însă alcoolismul infantil poate avea efecte grave asupra organismului. Atât timp cât un copil de 13-14 ani a mai consumat alcool etilic, la 20-25 de ani va avea o patologie hepatică destul de gravă. Din nefericire, cazul de la Iași nu este singular. Poate fi identificat în mai toate unitățile de primiri urgențe din România, asta în cazul în care cuiva îi trece prin cap sau are banii necesari și voința să-și ducă și să-și lase pe mâna medicilor copilul cu această problemă. Din cauza creșterii numărului copiilor alcoolici, specialiștii au schițat portretul adolescentului alcoolic. Este în general băiat, are între 13 și 17 ani, provine din familii în care nu este supravegheat și în care îi este permis orice fel de comportament. Are prieteni care beau sau chiar se droghează. Medicii spun că cei mai mulți minori care ajung pe patul de spital cu alcoolemii de peste 3 la mie sunt elevi în primii ani de liceu. În aceste cazuri e vital ca părinții să ia măsuri și să-l aducă pe minor la consiliere, lăsând la o parte orice fel de prejudecată. Pentru majoritatea românilor a ajuns firească atitudinea de a nu vorbi despre problemele legate de consumul de alcool, de teama de a nu ajunge să fie judecați și pedepsiți de societate. Problematica devine acută mai ales dacă discutăm despre adolescenți care provin din familii în care consumul de alcool este ceva obișnuit. Și, de cele mai multe ori, așa se și întâmplă. Familiile care se confruntă cu abuzul parental de alcool sunt afectate de numeroase tensiuni şi griji, cum ar fi inactivitatea profesională, bolile cronice, un deces în familie sau probleme de sănătate mintală. Nu este nevoie de cercetări care să confirme asemenea cazuri, care se pot observa, lesne, cam în orice cartier al oricărei localități din România. Din păcate, există foarte puţine cazuri de familii în care sunt unul sau doi părinţi alcoolici care nu s-au confruntat cu diverse disfuncţii familiale. În familiile în care se consumă alcool, în primul rând există probleme de unitate familială. Părintele care consumă abuziv alcool este un părinte mai degrabă neglijent sau abuziv, nu este dispus la negociere, este un părinte extrem de autoritar. Celălalt este mult mai calm, îşi exprimă afecţiunea faţă de copil, este mult mai dispus să negocieze cu el. Vreau să atrag atenția că părinţii care consumă alcool mai frecvent sunt mai predispuşi să adopte atitudini permisive faţă de consumul de alcool al propriilor copii. Și, astfel, nivelurile ridicate de consum de alcool se transmit din generaţie în generaţie. Consider că eforturile de sprijinire a familiilor cu părinţi alcoolici ar trebui să conţină abordări prin care părinţii să fie încurajaţi în creşterea şi educarea copiilor, să arate copiilor lor mai multă afecţiune, în paralel cu eforturile de a reduce consumul excesiv de alcool. De asemenea, cred că avem nevoie de o nouă strategie națională pentru moderarea acestui viciu prin campanii de informare mai ample, desfășurate în unitățile de învățământ, și mai bine concentrate privind conștientizarea efectelor consumului de alcool, în special la vârste fragede”, a transmis Mazilu de la tribuna Parlamentului.