Activitatea de cercetare științifică între dezinteres și necesitate

MOTO:

„Activitatea de cercetare

reprezintă, în lumea de azi, pârghia cea

mai importantă pentru îmbunătăţirea

nivelului de trai, a sănătăţii, a culturii şi în

general a bogăţiei unui popor. (…) Cercetarea ştiinţifică

românească se află în criză, care devine

pe an ce trece tot mai profundă din cauza

dezinteresului clar şi fără echivoc al

guvernelor post 1990.”

În organizarea Forumului Cultu­ral al Râmnicului (FCR), prin dr. vet. Vasile Grevuţu şi subsemnatul şi a Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Râmnicu Vâlcea, miercuri, 23 noiembrie 2011, a avut loc masa rotundă cu tema  „CERCETAREA ŞTIINŢIFICO-TEH­NI­CĂ DIN JUDEŢUL VÂLCEA –

PREZENT ŞI PERSPECTIVĂ”. Ac­­ţiunea s-a desfăşurat la sediul SCDP Vâlcea, unitate care, pentru a doua oară, ne-a oferit cadrul adecvat derulării unei astfel de manifestări. Au participat reprezentanţi ai tuturor unităţilor de cercetare aplicativă  din judeţ (Institutul de Criogenie şi Separări Izotopice, Centrul de Cerce­tare OLTCHIM, Institutul de Cerce­tare-Dezvoltare pentru Ecologie In­dustrială ECOIND Bucureşti – Sucursala Râmnicu Vâlcea, Staţiu­nea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Drăgăşani şi, bineînţeles, gazda manifestării – SCDP). Au mai participat, de aseme­nea, cercetători independenţi, mem­bri ai Societăţii Inventatorilor din Ro­mânia (SIR) – Filiala Vâlcea, repre­zentanţi ai SC HIDROELEC­TRICA SA, ai Direcţiei Sanitar-Ve­terinare Vâl­cea (DSV) şi ai Camerei de Co­merţ şi Industrie (CCI), specia­lişti pen­sionari, membri ai Forumului Cul­tural al Râmnicului, reprezentanţi ai mass-media audio-vizuale şi scrise. Ca de obicei la astfel de manifestări nu a fost prezent niciun oficial cu putere de decizie.

Gazdelor noastre şi tuturor participanţilor, cărora le datorăm succesul acestei acţiuni, dorim să le adresăm și pe această cale sincere mulţumiri, însoţite de urarea de succes în activitatea de cercetare viitoare. Apreciem, în mod deosebit, deschiderea manifestată faţă de această iniţiativă de către condu­cerea SCDP Vâlcea, personal de către directorul său general, prof. univ. dr. Ion Botu, un specialist dăruit cercetării științifice.

Discuţiile care au urmat pre­zentărilor unor comunicări de înaltă ținută științifică au fost deosebit de interesante şi, sperăm noi, produc­tive, în special prin concluziile la care s-a ajuns. Cum acestea nu pot fi detaliate în articolul de faţă, vom spune doar că cercetarea ştiinţifico-tehnică, având un pronunţat caracter aplicativ, nu a dispărut (încă) în judeţul nostru, în pofida perioadei deosebit de dificile pe care o traversăm. Îmbucurător este faptul că preocupări în acest domeniu există chiar şi în cadrul unor unităţi al căror profil nu este de cercetare, spre exemplu: DSV, HIDROELECTRICA, CCI. De asemenea, unii cercetărori independenţi au realizări remarcabile şi s-a evidenţiat, cu prilejul mesei rotunde, faptul că aceştia ar trebui să acţioneze în parteneriat cu unităţi de cercetare consacrate, care le pot oferi baza materială pentru realizarea experimentărilor. Relevăm, totodată,  faptul că Forumul Cultural al Râmnicului, spre cinstea lui, acţionează pentru punerea în valoare a valenţelor culturale ale creaţiei ştiinţifico-tehnice, jucând rolul de liant între forţele creative din domeniul tehnic şi chiar de organizaţie civică de presiune asupra factorilor decizionali spre a-i face să înţeleagă rolul şi importanţa creaţiei ştiinţifico-tehnice şi să binevoiască a-i acorda atenţia cuvenită. În acest sens, promitem să acţioneze şi SIR Vâlcea, care a făcut o figură frumoasă la recentul Salon HERVEX şi la Salonul Regional al Cercetării,  cu participare internaţională, ambele organizate de către CCI Vâlcea şi SC HERVIL SA.

În fine, ţin să exprim o opinie personală: cercetătorii vâlceni nu au absolut nicio vină pentru situaţia jalnică în care se află sau, mai corect spus, în care au fost aduse unităţile de cercetare ştiinţifico-tehnică şi cele economice din judeţ. Câteva date sta­tistice spun multe despre dezas­trul care s-a produs în România, după 1990, în aceste domenii. Dar, s-o spunem pe-a dreaptă,  s-a ajuns la această situație datorită incompe­tenţei, corupției, hoţiei şi amestecului factorului politic în economie. Spre exemplu, în 1989 existau în România 26 staţuini de cercetare pomicolă; astăzi, SCDP Vâlcea se află printre ultimile 3 din ţară, cu doar un sfert din suprafeţele experi­men­tale iniţiale şi cu un personal şi mai redus de atât! Dacă această unitate mai există încă, faptul se datorează numai eforturilor disperate ale conducerii sale de a o salva de la pieire (afilierea unităţii la Universitatea din Craiova i-a dat un moment de respiro, dar astăzi „vulturi” hrăpăreţi au tăbărăt iarăşi asupra ei). Aceeaşi situaţie există la SCDVV Drăgăşani. Tot în 1989, Centrul de Cercetări Râmnicu Vâlcea avea 350 de salariaţi; în 2008, Centrul de Cercetare OLTCHIM mai avea 47 de salariaţi, iar astăzi doar 30 (toţi în şomaj tehnic!). Dacă OLTCHIM a fost cândva fala indus­triei chimice româneşti și mondiale, acest fapt s-a datorat şi existenţei Centrului de Cercetări Râmnicu Vâlcea şi, ulterior, SC INCERCHIM SA şi Centrului de Cercetare OLTCHIM.

Când compari ce-a fost și ce este, cum să nu-ţi vină în minte cuvintele lui Octavian Goga: „Ţară de secături, ţară minoră, căzută ruşinos la examenul de maturitate în faţa Europei… Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoţii improvizaţi astăzi în moralişti, miniştrii cari s-au vândut o viaţă întreagă, deputaţii contaban­dişti… Nu ne prăbuşim din cauza numărului duşmanului, nici din cauza armamentului său, boala o avem în suflet: este o înfricoşătoare epidemie de meningită morală… Piramida noas­tră socială este morbidă: vârful – bolnav de sifilis, temelia – de pelagră!”.