A-l cunoaște pe Emil Lungeanu, a-l face cunoscut vâlcenilor…


• reuniune literară, cu sala plină, la Biblioteca Județeană
 

Bucurie mare să-l revadă pe scrii­torul Emil Lungeanu, sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” fiind neîncăpătoare. La începutul reuniu­nii literare, niciun scaun liber: cititori cu „microbul” lecturii în sânge, studenți, elevi filologi și olimpici, profesori „reuniţi şi animaţi de nobilul crez al iubirii față de cuvântul scris”, cum sublinia Ioan Barbu în cuvântul său inaugural. Scrii­to­rul bucureștean a lansat cartea sa, apă­rută recent, „ICOANE ȘI SCRIPTURI” (Editura RawexCom, București).

Scriitorul Ioan Barbu a făcut o scurtă incursiune în opera lui Emil Lungeanu, poet, dramaturg, prozator, critic și istoric literar, eseist, animator cultural de excepție, secretar general de redacție al reputatei reviste Literatorul. . A scris, peste 50 de cărți, vorbitorul oprindu-se la câteva dintre ele: „Profesorul de frig, un roman publicat în anul 2000, care începe cu o frază fulminantă, ce te provoacă să nu lași cartea din mână: O lume în care și câinii dau din coadă la vederea unei Bancnote este o lume terminată; În 2010, scoate în lume o carte la fel de incitantă – Fantoma Shakespeare – despre care academicianul scriitor D.R. Popescu nota: „… bine documentată, o carte care prezintă mitul inconfundabilului William și din unghiuri acide, care, cu cât sunt mai radicale, cu atât arată mai mult că Shakespeare, unicul, indestructibilul este mai important decât toată istoria Angliei. Ceva mai recent, în 2011, publică un alt roman, la fel incitant – Jurnalul lui Henry Wilde – de fapt o reconstituire istorică, după un veac, a unei tragedii oceanice, excelente pagini de jurnal atribuite unui personaj defunct, ofițerul secund de pe vasul Titanic, în prima și ultima lui cursă, cea fatală. Romanul se termină cu o concluzie șoc: Ieșise rău pentru că așa trebuia să iasă. Aisbergul n-a fost decât ocazia previzibilă, nava fiind condamnată de fapt încă dinainte de plecare – iată adevărul. O altă carte a lui Emil Lun­gea­nu: Călător în Parnas – Odiseea literară a lui Florentin Popescu, apărută în două ediții, este o cronică literară în versuri, uni­cat în literatura română, una dintre cele mai demențiale cărți, cum o nu­meș­te un confrate. Radu Cârneci spune des­pre ea că este un eseu uriaș, venit de dincolo, de la Odysseu. Emil Lungeanu este, într-adevăr, pe lângă un Columb al criticii literare și un mare versificator care mărturisește atât asupra trudei pe care o face îndatorat de bună voie, dar și a mân­driei de a fi primul autor al unei odi­see literare în versuri. Un şir neîntrerupt de subtilităţi, o galerie specială de figuri şi fapte întâlnim și în alte cărți ale sale: Ceasul lui Făt-Frumos, În Ostrov la Marea Albă, Pescar în larg. Două cărți monumentale semnate de Emil Lungea­nu au apărut, recent, în Colecția OPERA OMNIA, la celebra editură ieșeană TIPO MOLDOVA: Comedia criticii și Teatrul l-a făcut pe om, volum care reunește 14 producții teatrale ale sale, între care: Moarte în cinci mutări, Șapte vaci slabe, Grajdurile lui Augias, General la volan, De ce a rămas în urmă ceasul lui Făt-Frumos ș.a. Ioan Barbu, în încheierea intervenției sale, a spus: „Eu n-am făcut altceva decât să vă întăresc încrederea de a-i deschide porţile… Emil Lungeanu face parte din dramaturgii de vârf ai țării, este un poet și epic valoros, opera sa, polivalentă, are mesaje profunde, pentru cei de azi, dar și pentru nenăscuți…”

Primarul Ion Horia Horăscu a vorbit despre plăcutele și neuitatele sale întâlniri cu Emil Lungeanu de la o seamă de manifestări culturale, la Biblioteca Metropolitană din Capitală, la Sala Oglinzilor de la Uniunea Scriitorilor, de la ediția a doua a Salonului Național de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinși”, când au moderat împreună, la Centrul cultural Zătreni, din Prundeni, dezbaterea scriitoricească de mare ecou „Direcții și orientări în literatura română actuală”, în context „Cartea la sate, cartea pentru sat”.

Scriitorul Doru Moțoc s-a referit, pe larg, la volumul „ICOANE ȘI SCRIP­TURI”, aducându-i mulțumiri autorului că a ales Râmnicul Vâlcea, acest minunat templu al cărții, ca de aici să dea drumul în lume paginilor sale de exegeză, 21 de „critici duminicale”. structurate în două com­partimente: ICONOSTAS și LEC­TU­RI RECENTE. Doru Moțoc a pomenit des­pre scriitorul performant al scenei li­te­rare românești Emil Lungeanu, înzes­trat cu un talent remarcabil, dar și despre intelectualul rafinat cu multe și bune lecturi în spate. Cartea „Icoane și scrip­turi” ne introduce în viața (și opera) unor mari destine românești, între care: Eu­gen Ionescu, Mircea Eliade, Doru Popo­vici, D.R. Popescu…

Emil Lungeanu, în finalul reuniunii, a vorbit despre bucuria revederii Râmni­cu­lui și întâlnirii cu minunații săi oameni, despre eroii cărților sale, remarcabil pensulați, despre călătorii (scriitoricești) în alte lumi: în Parnas, în spațiul interzis al eroului de basm, în propriul său Tita­nic, strigând în mijlocul pustietății, în ostro­vul de la Marea Albă, în lumea pro­fe­sorului de frig cu orașul său halucinant și glaciar – tulburând somnul misterelor. Le-a oferit elevilor și studenților pilde de viață în ce privește prețuirea și „facerea” culturii: că nu există civilizație fără cultură, că, dimpotrivă, civilizația (globalizarea) poate distruge cultura.

A urmat o sesiune de autografe.

*

În ziua următoare, sâmbătă, de la ora 10.00, scriitorul Emil Lungeanu a fost, timp de 50 de minute, oaspetele pos­tului de televiziune VTV, în cadrul emisiunii „Din colocviile orașului nostru. Fața văzută și nevăzută a culturii ro­mâne”. Producător: prof. dr. Ion Predes­cu. După-amiază, începând cu ora 17.00, a participat la Teatrul Municipal ARIEL, la premiera piesei „A fost odată…”, cu momente de dans, scene de umor și pantomimă. Scenografia și regia aparțin lui Ștefan Ruxandra. Din distribuţie fac parte actorii Cătălina Sima, Mădălina Floroaica, Diana Cătănescu, Miky Paicu, Alex Popescu și Roger Co­doi. Dramaturgul Emil Lungeanu s-a în­tre­ținut, înainte de spectacol, cu Doina Mi­gleczi, directoarea teatrului, în vede­rea punerii în scenă a farsei rurale „Șapte vaci slabe”, a cărei premieră a fost programată pentru jumătatea lunii mai, în cadrul programului celei de a III-a ediție a Salonului Național de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinși”.