80% din personalul existent în unitățile sanitare riscă să fie infectat!


Dintr-un nou comunicat de presă al Federației Sindicale „Solidaritatea sanitară” aflăm că 25% din cei infectați sunt salariați din sănătate, rata de infectare în rândul lor fiind de 20 de ori mai mare decât cea a restului cetățenilor:
„În data de 7 aprilie 2020, erau confirmați pozitiv SARS-CoV-2 un număr de 1.087 salariați din sănătate. 25% din totalul cetățenilor infectați sunt salariați din sănătate. Procentul salariaților din sănătate infectați (din total salariați) este de 0,543%, adică aproape 20 de ori (19,68) mai mare decât cel al populației generale (0,02%). Ritmul în care a crescut zilnic, în medie, numărul salariaților din sănătate infectați SARS-CoV-2 în ultimele nouă zile a fost de 22,46%.
Dacă s-ar menține acest ritm de creștere zilnică a numărului, atunci în 27 de zile ar fi infectați toți salariații din sănătate!
Acesta nu este un model predictiv, ci o extrapolare menită să indice riscul maxim. Ea arată ce s-ar putea întâmpla dacă rata de infectare a salariaților din sănătate va rămâne constantă. Aceasta este o predicție care dorim să nu se împlinească. Din perspectiva interesului public, vestea proastă este că, din momentul publicării (06.04.2020), modelul s-a dovedit corect, într-o marjă foarte mică de variație.
O veste și mai proastă este faptul că acest model împlinește o predicție anterioară, publicată în urmă cu două săptămâni (25 martie 2020), în care indicam riscul unei scăderi semnificative a resurselor umane din sănătate, arătând și cauzele care generează aceste consecințe. Deoarece puține dintre cauzele amintite în acel studiu au fost eliminate, ne putem aștepta la o înrăutățire a situației.
Principala ipoteză explicativă a situației actuale: această evoluție a fost determinată în special de lipsa echipamentelor individuale de protecție din perioada anterioară. În măsura în care ipoteza este corectă, evoluția ritmului s-ar putea menține pe aceste coordonate între 7 și 14 zile.
Rata de creștere zilnică de 22% este o caracteristică ce a fost indicată în foarte multe state în perioada de maximă dezvoltare a pandemiei COVID 19. Luăm în considerare două ipoteze explicative pentru diferența dintre rata de infectare a personalului din sănătate și cea a populației generale: Diferențele sunt generate de impactul diferit al testării: personalul din sănătate este testat într-un procent mai mare (chiar dacă insuficient de mare). Este ipoteza cu probabilitatea cea mai mare. În funcție de puterea ei explicativă, situația ar putea fi diferită în realitate și în rândul populației. Cu alte cuvinte, testarea într-un procent mai mare a salariaților din sănătate ar putea fi un indicator mai adecvat a ceea ce se întâmplă la nivelul întregii populații. Diferențele sunt determinate de factori de amplificare specifici sistemului (concentrarea pacienților infectați în unități sanitare, ponderea mare a pacienților care sunt purtători asimptomatici, transmitere intra-profesională).
Din datele pe care le avem, în unele cazuri s-a ajuns deja la situația de transmitere intra-profesională a virusului, aceasta dublând modalitățile tradiționale de contaminare (în special contaminarea pacient-personal medical). În funcție de modalitatea de implementare și ritmul măsurilor de „distanțare profesională” efectele contaminării intra-profesionale pot varia până la nivel de unitate. Din cauza multiplelor căi de contaminare a salariaților din sănătate nu ne putem aștepta la întreruperea bruscă a lanțului transmiterii în perioada imunitară, eficiența izolării și imunizarea unei părți a salariaților încă nu pot juca un rol semnificativ. Pe coordonatele actuale ne menținem estimarea anterioară: în continuare 80% din personalul existent în unitățile sanitare riscă să fie infectat.
Având în vedere utilizarea inadecvată a testării, respectiv absența testării tuturor salariaților, estimăm că numărul real al salariaților infectați este cu mult mai mare. Dată fiind importanța resursei umane în lupta împotriva COVID 19, considerăm că ar trebui luat în considerare cel mai rău scenariu (worst case scenario), respectiv riscul maxim. Așadar, trebuie să ne comportăm ca și cum numărul real al salariaților din sănătate infectați ar fi de 10 ori mai mare decât al celor deja diagnosticați”!