1821-2021. BICENTENARUL REVOLUȚIEI conduse de Tudor Vladimirescu
La începutul secolului al XIX-lea, aliniindu-se curentului general european de reînnoire, popoarele din sud-estul Europei au fost martorele unui proces de redeșteptare națională și de profunde schimbări, survenite în toate domeniile. Pricinuită de o adâncă stare de nemulțumire și de un regim socio-politic necorespunzător, această revoluție a marcat un moment de cotitură în lupta pentru libertate și dreptate socială, pentru înlăturarea dominației străine și afirmarea drepturilor naționale ale poporului român.
La popas aniversar, în zile de 14 și 15 mai 2021, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” (foto principal) din Craiova organizează online simpozionul național „1821-2021. Bicentenarul revoluției conduse de Tudor Vladimirescu”, care reunește reprezentați ai unor instituții academice și universitare, din arealul românesc. Simpozionul național se va deschide cu discursul rostit de acad. Ion Aurel Pop-președintele Academiei Române. Comunicările participanților sunt structurate pe trei secțiuni: „Cadrul internațional și mișcările de eliberare națională”, „Acțiune și discurs revoluționar” și „Memoria evenimentului istoric și a personalității lui Tudor Vladimirescu”. Dezbaterile vor fi moderate de către: prof. univ. dr. Cezar Avram, prof. univ. dr. Sevastian Cercel, cercet. șt. III, dr. Georgeta Ghionea, cercet. șt. III, dr. Narcisa Mitu, conf. univ. dr. Cristian Ploscaru, cercet. șt. III, dr. Gabriel Croitoru, conf. univ. dr. Ion Gumenâi, cercet. șt. III, dr. Ileana Cioarec, conf. univ. dr. Ioana-Ruxandra Fruntelată, cercet. șt. II, dr. Bogdan Popa, cercet. șt. I, dr Ion Militaru, cercet. șt. III, dr. Anca Ceaușescu.
În programul revoluționar „Cererile norodului românesc” erau înscrise principiile fundamentale ale constituirii unui regim politic democratic. Obiectivele concrete ale acestui program, concretizau atât sensul fundamental social, cât și pe cel național al revoluției. În diverse proclamații, Tudor Vladimirescu a dat glas unor cereri cu caracter social, prevăzând: libertate, egalitate, desființarea privilegiilor boierilor, dreptate, confiscarea averilor jefuitorilor, desființarea birului etc. S-a vorbit despre o Constituție sau despre o Cartă și, Tudor Vladimirescu ar fi dorit ca „Cererile norodului românesc” întărite printr-un hrisov cu mare jurământ obștesc, să fie confirmate de sultan, țar și de fiecare domn nou, chiar la intrarea în țară, la Dunăre, când urma „a le iscăli că le va păzi întocmai”.
Efectele revoluției conduse de Tudor Vladimirescu aveau să se resimtă în perioada care a urmat, prin calea deschisă națiunii române în vederea organizării instituțiilor moderne ale statului. Una dintre cele mai importante urmări ale revoluției de la 1821 a fost reinstaurarea domniilor naționale, reinstaurare care a accelerat procesul consolidării autonomiei Principatelor Române. Deși înfrântă, revoluția din anul 1821 permitea conturarea unor idei referitoare la necesitatea reorganizării Principatelor Române, după îndepărtarea domniilor fanariote. O parte mai avansată din clasa dominantă urmărind modernizarea sub aspect instituțional a Principatelor Române a pus în practică principii ale filosofiei luminilor.
Mai multe informații privind acest eveniment vor putea fi accesate pe site-ul instituției: https://icsu.ro/evenimente/
• Cercet. șt. III, dr. Loredana-Maria Ilin-Grozoiu, purtător de Cuvânt al ICSU „C. S. Nicolăescu-Plopșor” din Craiova